PORTOFOLIUL APS ROMÂNIA: 3,2 MILIARDE EURO, DIN TOTALUL DE 5,8 MILIARDE EURO Machidon: "Piaţa românească a neperformantelor - cea mai activă din sud-estul Europei"

Mai mult de jumătate din creanţele achiziţionate de APS Holding au aparţinut instituţiilor care activează în ţara noastră, potrivit informaţiilor pe care le-am obţinut de la companie.

Robert Machidon, Deputy General Manager al APS România, ne-a precizat că entitatea pe care o reprezintă are, la noi, un portofoliu mai mare de 270.000 de creanţe, cu o valoare totală de aproximativ 3,2 miliarde euro.

La nivel global, APS Holding manageria fonduri ce includ 75 de portofolii de creanţe, cu o valoare nominală de peste 4,5 miliarde euro.

La acestea se adaugă valoarea tranzacţiei care, la finalul săptămânii trecute, a fost anunţată ca fiind finalizată. Este vorba de preluarea a două portofolii de credite neperformante din ţara noastră, în valoare totală de 1,33 miliarde euro.

Cele două pachete de neperformante au fost cumpărate de la BCR, care a vândut creanţe de peste 1 miliard de euro, şi Intesa Sanpaolo Bank România, care a înstrăinat un portofoliu de NPL de 261 milioane euro.

Tranzacţia cu BCR - cea mai mare din regiunea central şi sud-est europeană - a fost efectuată de consorţiul alcătuit din APS Holding, International Finance Corporation, membră a Grupului Banca Mondială, şi alţi investitori.

APS este invitată să participe la toate operaţiunile de tranzacţionare de pe piaţa creditelor neperformante (NPL), ne-a mai precizat domnul Machidon, adăugând că societatea este în permanenţă interesată de noi achiziţii de portofolii de NPL: "Suntem sau am fost în relaţii de colaborare cu majoritatea băncilor din România, însă activitatea APS România nu se rezumă doar la sistemul bancar. Gestionăm, de asemenea, şi creanţe din domeniul telecomunicaţiilor sau utilităţilor. Suntem invitaţi la majoritatea tranzacţiilor de pe piaţa de profil din România şi suntem activi în analizarea oportunităţilor din fiecare portofoliu".

Conform managerului companiei de recuperare creanţe, împrumuturile de tip corporate predomină din punct de vedere valoric în portofoliul societăţii, creditele de consum acordate persoanelor fizice şi preluate de APS România fiind, însă, cele mai numeroase.

În funcţie de mai multe condiţii, printre care şi tipologia portofoliului, dacă este securizat cu garanţii sau nu, în spatele oricărei oferte către vânzător este dezvoltată o analiză complexă referitoare la discounturile la care se ajunge în astfel de tranzacţii, ne-a precizat Robert Machidon, subliniind că discountul acordat la vânzarea de neperformante poate varia destul de mult, între 50% şi 90%.

Referitor la parcursul creanţelor după ce sunt preluate de la bancă, şeful APS România ne-a spus: "După preluarea creditelor se transmit notificările de cesiune de creanţă către debitori în vederea creării unei punţi de comunicare cu aceştia. Fiecare caz este analizat apoi de către specialiştii noştri pentru a găsi soluţia viabilă. Acordăm atenţie sporită cazurilor sociale".

Robert Machidon a adăugat: "Încă de acum doi ani, segmentul creditelor neperformante a cunoscut un moment de ascensiune în contextul mai larg al curăţării balanţelor băncilor din România. Acest proces încă nu a fost finalizat, punctul culminant este anul 2016, iar opinia noastră este că el se va extinde şi în următorii doi ani, însă pe un trend descendent.

În acest moment, piaţa de profil din România este cea mai activă din sud-estul Europei, păstrând proporţiile de rigoare (număr de locuitori, puterea de cumpărare credite, mărimea ţării etc.)".

Reprezentantul APS România ne-a spus că societatea a achiziţionat şi creanţe performante, care au făcut parte din portofoliu la momentul vânzării, alături de cele neperformante. Conform domniei sale, "de regulă, această tipologie de creanţă se scoate la vânzare la pachet cu cele neperformante în momentul în care entitatea vânzătoare intenţionează să iasă de pe piaţa românească. Nu putem menţiona numele acestora din motive de confidenţialitate".

Referitor la tranzacţia finalizată recent, Martin Machon, CEO APS Holding, a declarat: "Suntem încântaţi că am reuşit să finalizăm preluarea acestor pachete de credite neperformante şi să ne consolidăm, astfel, poziţia fruntaşă pe piaţa de profil din Europa centrală şi de sud-est. Tranzacţiile anterioare din regiune ne-au ajutat să acumulăm o valoroasă experienţă în administrarea şi gestionarea cazurilor de tip corporate. Apreciem, de asemenea, cooperarea de lungă durată cu instituţiile internaţionale de finanţare partenere din regiune".

Potrivit Mîrşanu.ro, istoricul tandemului Deutsche Bank - APS pe piaţa locală a creditelor neperformante este unul dintre cele mai bogate. După ce Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS au cumpărat un portofoliu neperformant de 495 milioane euro de la Volksbank România, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu, de la BCR, un portofoliu de credite neperformante de circa 1 miliard de lei (în jur de 220 milioane euro), în vara anului 2014, iar, spre finalul anului trecut, şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant tot de la BCR.

APS desfăşoară operaţiuni în zece ţări europene - Bulgaria, Croaţia, Cipru, Grecia, Muntenegru, Polonia, Republica Cehă, România, Serbia şi Slovacia.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, APS România, parte a APS Holding, a fost fondată în anul 2007, devenind rapid unul dintre cei mai activi investitori şi manageri ai împrumuturilor performante şi neperformante şi partener al celor mai mari companii financiare şi non-financiare din ţară.

• Dan Schwartz: "Vânzările de creanţe nu sunt tranzacţii impozitate separat"

Tranzacţiile de vânzare-cumpărare a creditelor neperformante sunt impozabile, dar impozitul aferent nu se calculează şi nu se achită separat, ci este integrat în impozitul calculat la întregul rezultat financiar, atât în cazul vânzătorului (instituţiile financiare), cât şi al cumpărătorului (recuperatorii de creanţe), ne-a precizat expertul fiscal Dan Schwartz, partener în cadrul RSM.

Domnia sa ne-a explicat: "Vânzările de creanţe nu sunt tranzacţii impozitate separat. La momentul efectuării tranzacţiei, cel care deţine creanţa şi o înstrăinează obţine un venit, care este impozabil, însă acesta este integrat în veniturile totale impozabile ale societăţii financiare, iar nivelul impozitului va fi calculat în funcţie de rezultatul fiscal final, care poate să fie profit impozabil - ce se impozitează - sau pierdere fiscală - caz în care nu se mai plăteşte impozit".

Domnul Schwartz ne-a explicat că, la cumpărător, tranzacţia este înregistrată la preţul de achiziţie, care, de obicei, este mai mic decât valoarea nominală a creanţei, veniturile sau, după caz, cheltuielile rezultate din recuperarea/recuperarea parţială/nerecuperarea creanţei urmând să fie incluse în rezultatul financiar şi fiscal final înregistrat de cumparator şi impozitate conform legii.

Specialistul ne-a menţionat că, până în urmă cu câţiva ani, dacă la momentul tranzacţionarii creanţelor, preţul de achiziţie era mai mic decât valoarea din momentul acordării creditului (valoarea nominală a creditului), atunci creanţa era înregistrată în contabilitatea cumpărătorului la valoarea nominală, iar diferenţa dintre aceasta din urmă şi cea de achiziţie era inclusă în rezultatul final şi impozitată, deşi ea nu genera decât un venit înregistrat în contabilitate în mod artificial şi împotriva reglementărilor contabile în vigoare în Uniunea Europeană.

"Întrucât această abordare incorectă contravenea reglementărilor europene din domeniul contabilităţii, iar ţara noastră se afla în prag de infringement, la presiunile făcute de mediul de afaceri, de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi chiar de Comisia Europeană (CE) legislaţia contabilă şi fiscală românească a fost modificată, în ciuda opoziţiei vehemente a Ministerului Finanţelor Publice", ne-a mai spus Dan Schwartz.

• Piaţa recuperatorilor de creanţe urmează să fie reglementată

Noua Ordonanţă, care va modifica OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, urmează să reglementeze şi piaţa recuperatorilor de credite.

Astfel, "se interzice utilizarea de tehnici care să hărţuiască, oprime sau să abuzeze orice persoană în legătură cu recuperarea creanţelor; utilizarea, în cadrul procesului de recuperare creanţe, de ameninţării sau alte tehnici agresive cu scopul de a vătăma fizic ori psihic consumatorul ori rude ale acestuia, ori de a-i afecta reputaţia sau proprietatea; contactarea consumatorului, în cadrul procesului de recuperare creanţe, la locul de muncă al acestuia; comunicarea, în legătură cu recuperarea creanţelor, cu orice altă persoană decât consumatorul, avocatul acestuia, creditorul sau avocatul creditorului; afişarea la uşa apartamentului/blocului de notificări/somaţii/adrese în legătură cu recuperarea creanţelor; comunicarea entităţii de recuperare creanţe cu consumatorul în intervalul orar 20:00-09:00".

Anul trecut, au fost făcute publice mai multe sesizări venite din partea consumatorilor, ce reclamau tratamentul agresiv al recuperatorilor.