POTRIVIT MOODY'S Eventuale noi măsuri de lockdown - un risc major pentru băncile globale

Posibilitatea introducerii de noi măsuri de lockdown (n.r. blocaj al activităţilor economice, impus de carantină) reprezintă un risc-cheie pentru băncile globale, chiar dacă cele mai multe dintre acestea pot suporta şocurile provocate de pandemia de coronavirus, conform unei analize realizate de agenţia de evaluare financiară Moody's Investors Service.

Totuşi, sursa arată că, şi în aceste condiţii, majoritatea sistemelor bancare din lume se menţin solide şi într-o formă bună ca să reziste creşterilor datoriilor neperformante.

În raportul intitulat "Majoritatea băncilor pot suporta şocul coronavirusului; noile măsuri de lockdown reprezintă un risc esenţial", agenţia de evaluare menţionează că, pentru bănci, este vitală soliditatea capitalului în vederea sprijiniirii bonităţii creditului pe termen mediu, însă provocările actuale la adresa profitabilităţii reprezintă o ameninţare.

Moody's a informat că perspectivele pentru băncile globale au devenit puternic negative la începutul anului 2020, după izbucnirea pandemiei şi impunerea de restricţii economice, care au avut un impact puternic. Peste trei sferturi din 70 de perspective referitoare la sistemul bancar, lansate de Moody's, sunt acum negative, faţă de numai 14% la sfârşitul anului 2019, a subliniat agenţia.

Cu toate acestea, Moody's a menţionat că, după zece ani de condiţii economice în mare măsură benigne şi presiune continuă pe partea de reglementare - în vederea consolidării bilanţurilor -, majoritatea sistemelor bancare sunt într-o formă bună şi pot rezista creşterii inevitabile a datoriilor neperformante, în lunile următoare.

În plus, acţiunile întreprinse de băncile centrale şi guvernele din lume pentru atenuarea impactului pandemiei au încetinit creşterea activelor cu risc, susţinând totodată lichiditatea şi finanţarea.

Nick Hill, director general al Moody's pentru domeniul bancar, afirmă că, spre deosebire de criza financiară din anii 2008-2009, sistemul bancar este acum mai pregătit, putând mai degrabă să absoarbă şocurile decât să le amplifice. Însă, conform spuselor sale, "un al doilea val de pandemie, care va genera noi măsuri de lockdown şi turbulenţe economice, ar putea cauza pagube de durată profilurilor de credit ale băncilor".

Moody's subliniază că, într-un context de incertitudini profunde, capacitatea de a păstra şi reface capitalul pe termen mediu va fi crucială pentru susţinerea bonităţii creditelor bancare.

Conform sursei, băncile din Europa au un avantaj pentru că au o capitalizare iniţială mai mare decât băncile din alte regiuni. Moody's consideră că băncile cu un model de afaceri mai diversificat - în special cele cu activităţi de piaţă de capital - se vor dovedi, de asemenea, mai robuste decât cele axate pe activităţi mai sensibile, cum sunt împrumuturile către întreprinderile mici şi corporaţii.

Provocările vor fi mai mari în regiunile în care rentabilitatea este deja slăbită, cum sunt Japonia şi Europa, conchide Moody's.

• Moody's: "Toate instituţiile financiare chestionate de noi în acest an au planuri de tranziţie la o altă dobândă de referinţă"

Moody's a informat, luna aceasta, că 85 de creditori şi asiguratori majori pe care i-a supus unui chestionar au planuri pregătite pentru eliminarea până la finele lui 2021 a ratei de referinţă Libor (London Interbank Offered Rate, practicată pe piaţa interbancară londoneză).

Autorităţile de reglementare vor ca indicele Libor să fie eliminat după ce băncile au fost implicate într-un scandal de manipulare a acestuia, soldat cu amenzi majore. Dobânda Libor este utilizată pentru contracte financiare de trilioane de dolari la nivel global.

"Toate instituţiile financiare chestionate de Moody's în acest an au informat că au în prezent planuri de tranziţie la o altă dobândă de referinţă, comparativ cu aproximativ două treimi din bănci şi o treime din instituţiile financiare nebancare care aveau astfel de planuri în urmă cu un an", a precizat Moody's.

Conform agenţiei, cele mai multe dintre instituţiile supuse chestionarului susţin că vor fi împărţite între creditori şi debitori costurile de tranziţie la un nou indice de referinţă.

• S&P Global Market Intelligence: "Oficialii bancari germani şi elveţieni anticipează un val de fuziuni şi achiziţii, dar nu pe pieţele lor"

Consolidarea în sectorul bancar european fragmentat va continua, probabil, având în vedere presiunea asupra instituţiilor din cauza dobânzilor negative, impactul pandemiei de Covid-19 şi îndemnul autorităţilor de reglementare la realizarea de fuziuni şi achiziţii, potrivit concluziilor la care au ajuns directori ai UBS Group AG, Credit Suisse Group AG, Deutsche Bank AG şi Commerzbank AG într-o conferinţă de specialitate desfăşurată săptămâna trecută.

Potrivit S&P Global Market Intelligence, oficialii băncilor menţionate spun că fuziunile de pe pieţele interne sunt mai uşor de realizat decât cele peste graniţe, însă nu preconizează astfel de tranzacţii majore pe pieţele pe care activează - Germania şi Elveţia -, cel puţin nu într-un termen apropiat.

Amintim că, anul acesta, a doua mare bancă din Italia (după valoarea activelor), Intesa Sanpaolo SpA, a decis să preia rivala mai mică Unione di Banche Italiane SpA, iar al treilea mare creditor din Spania, CaixaBank SA, va fuziona cu Bankia SA. Conform unor analişti citaţi de S&P Global Market Intelligence, fuziunea din Spania este aşteptată să genereze un nou val de consolidare a sectorului bancar din Spania, care este fragmentat.

Recent, blogul Inside Paradeplatz anunţa că UBS Group AG şi Credit Suisse Group AG ar putea fuziona, preşedinţii primelor două mari bănci din Elveţia luând deja în considerare crearea unui gigant european de profil. Dacă fuziunea se va materializa, atunci va fi cea mai mare operaţiune de acest gen realizată de UBS în mai bine de două decenii. Ultima fuziune care a implicat UBS a fost realizată cu Basler Bankverein, în 1997.

Băncile nu au confirmat informaţia, iar banca centrală a Elveţiei (SNB) a anunţat că nu are vreo cunoştinţă de o eventuală fuziune între UBS şi Credit Suisse, iar drept urmare nu vrea să facă vreun comentariu privind potenţialul impact pe care l-ar avea o asemenea tranzacţie asupra sistemului bancar din Elveţia.