Poveşti româneşti cu şi despre derivate

O teorie cel puţin ciudată a fost lansată în presa financiară din această săptămână referitoare la noua piaţă de instrumente derivate ce urmează a fi implementată la Bursa de Valori Bucureşti şi anume aceea că "sistemul de tranzacţionare de la Bucureşti este considerat mai bun decât cel de la Sibiu, brokerii putând astfel oferi, la rândul lor, clienţilor soluţii mai bune de tranzacţionare."

Trecând peste faptul că lansarea derivatelor la BVB este o poveste care ni se spune cu regularitate încă din anul 2000, iar în acest an evenimentul a fost anunţat în fiecare lună ca fiind iminent în cursul lunii următoare după care a urmat o nouă amânare, aspectul deranjant este acela că un sistem în cadrul căruia n-a fost efectuată încă oficial vreo tranzacţie este considerat deja mai bun decât cel pe care, de bine de rău, în cei şapte ani de funcţionare au fost rulate peste 9 milioane de contracte.

Până vom afla dacă acest lucru este cu adevărat aşa cum afirmă autorii afirmaţiei de mai sus, dorim să prezentăm principalele caracteristici ale sistemului de tranzacţionare al BMFM SIBIU celor care încă nu au utilizat sau testat până în prezent instrumentele derivate în România:

BMFMS oferă spre tranzacţionare contracte futures şi opţiuni pe contracte futures pe un număr de 25 active suport (acţiuni, cursuri valutare, rata dobânzii, indici bursieri, mărfuri), având scadenţe de la 3 la 12 luni şi cu decontare în numerar la scadenţă (fără livrare fizică a activului suport).

Tranzacţionarea se desfă­şoară prin intermediul unei platforme electronice de tranzacţionare - ELTRANS - dezvoltată de colectivul bursei (prima versiune a fost implementată începând cu anul 2000). Conectarea la această platformă şi tranzacţionarea se face prin internet astfel încât atât brokerii cât şi clienţii au acces direct în timp real la piaţa BMFMS.

Platforma ELTRANS cuprinde un modul de tranzacţionare (în care brokerii şi clienţii conectaţi pot vizualiza cotaţiile afişate, întreaga adâncime a pieţei, pot introduce, modifica, anula ordine de tranzacţionare) şi un modul de compensare (prin intermediul căruia se realizează în timp real marcarea la piaţă a tuturor poziţiilor des­chise în piaţă de intermediarii autorizati să tranzacţioneze). În acest fel, brokerii îşi pot urmări în direct situaţia conturilor de tranzacţionare, BMFMS oferind contra cost şi un program de back-office al tranzacţiilor.

Compensarea şi decontarea tranzacţiilor se realizează de către Casa Română de Compensaţie - o entitate separată de BMFM SIBIU care utilizează sistemul de membri com­pensatori.

Comisioanele de tranzacţionare percepute intermediarilor de către BMFMS şi CRC sunt de 0,6 ron/contract, aceas­tă sumă incluzând şi comisionul CNVM.

Profiturile realizate în urma marcării la piaţă a poziţiilor deschise pot fi retrase sau utilizate pentru deschiderea de noi poziţii în timpul sesiunii curente de tranzacţionare.

Clientii au la dispoziţie în cadrul platformei ELTRANS ordine de tip Stop Loss, Take Profit şi Trailing Stop pentru o cât mai bună gestionare a investiţiilor proprii.

Marjele percepute de CRC sunt de minim 10% din valoarea tranzacţionată în cazul derivatelor pe acţiuni si scad până la 3% în cazul derivatelor pe cursurile valutare.

Sistemul de evaluare a ris­cului implementat în cadrul platformei ELTRANS calculează expunerea maximă în situaţiile în care un client deţine poziţii deschise combinate futures / options pe acelaşi contract şi scadenţă şi nepercepând marjă pentru strategiile "acoperite". Practic sistemul de marje pe piata BMFMS este unul dinamic ţinând cont de gradul de expunere al cli­entului.

CRC percepe marjele membrilor compensatori pe bază netă, doar în funcţie de expunerea pe care o au în contul clienţilor şi nu pe bază brută (de la absolut toţi clienţii care au poziţii deschise indiferent de sensul lor).

Există raportări publice privind deţinerile clienţilor care depăşesc 5% din totalul poziţiilor deschise pe un anumit activ precum şi limitări privind numărul maxim de poziţii deschide pe care un client le poate acumula pe un anumit activ (30% din totalul poziţiilor deschide pe activul respectiv).

O altă afirmaţie în aceeaşi publicaţie subliniază faptul că "În principiu, la BVB va fi un singur sistem care va îngloba atât pieţele spot cât şi cea de derivate, lucru care are din start câteva avantaje. În primul rând, acţiunile şi derivatele se vor afla în acelaşi portofoliu, fiind mai uşoară calcularea unor strategii complexe de plasament."

Faptul că acţiunile şi derivatele se vor afla în acelaşi portofoliu este eronat catalogat ca "avantaj" deoarece portofoliul unui investitor nu se află în acelaşi porotofoliu pe platforma de tranzacţionare ci în situaţiile de back-office ale intermediarului, astfel că, din acest punct de vedere acest avantaj este prezent şi în piaţa de la Sibiu.

Concluzionând asupra celor expuse mai sus, considerăm că, pentru a cataloga un alt sistem de tranzacţionare ca fiind mai bun sau mai prost decât altul, prima condiţie este ca ambele sisteme să funcţioneze efectiv o bucată de timp şi să fie experimentate de către utilizatori.

Până una alta, tot ce există în prezent pe piaţa derivatelor din România este "vrabia din mână" de la Sibiu şi o "cioară" care încă întârzie să se aşeze pe gardul de la Bucureşti.

Cu toate acestea, alternativa pentru tranzacţionarea derivatelor care se anunţă a fi oferită de către BVB va ajuta în mod sigur investitorii în alegerea celui mai bun mediu de tranzacţionare, iar această alegere se va baza probabil pe o serie de criterii obiective între care nu doar locaţia sau caracteristicile tehnice de func­ţionare vor prima.