Precizări de la BNR

În repetate rânduri, Partidul România Mare a adus şi continuă să aducă acuzaţii publice Băncii Naţionale, cu privire la modul sfidător în care ar cheltui fonduri bugetare. Inclusiv pentru "salarii bugetare". Răs­pundem, punct cu punct, acuzaţiilor formulate împotriva BNR.

1) "La sfârşitul anului 2007, Banca Naţională a României a raportat o pierdere de 2 miliarde de euro, fără ca vreo persoană să răspundă pentru aceas­tă gaură neagră".

Răspuns: La sfârşitul anului 2007, BNR nu a raportat nici un fel de pierdere. Dimpotrivă, a raportat un profit de 458,5 milioane lei noi.

2) "Noi cerem de luni de zile Băncii Naţionale să ni se spună (...) care este salariul şoferului guvernatorului. Este mai mare decât al preşedintelui României".

Răspuns: La BNR nu se plătesc "salarii bugetare". În privinţa salariilor şoferilor din BNR - indiferent unde îşi fac serviciul, la guvernator, la viceguvernatori sau în activitatea curentă, inclusiv la trans­portul valorilor - precizăm că nu sunt mai mari decât salariile şoferilor din alte instituţii centrale. Nici un salariu lunar al vreunui şofer din BNR nu depăşeşte 1500 - 1600 de lei. De la acest nivel şi până la salariul preşedintelui României mai e mult. Şi, mai ales, nu jus­tifică în niciun fel interogaţia din discursul rostit la reuniunea de la Cotroceni, la 1 iulie 2008, de către preşedintele PRM: "Măi fraţilor, în ce ţară din lume un şofer câştigă mai mult decât şeful statului?"

3) "Prin denominarea leului, anulându-se patru zerouri, Mugur Isărescu (...) a urmărit inducerea în eroare a populaţiei, care sesizează mai greu amploarea creşterii preţurilor".

Răspuns: Denominarea leului, în baza unei legi speciale votate de Parlamentul Româ­niei, pentru ca moneda noas­tră să fie în rând cu monedele europene, nu a adus inflaţie, ci a determinat calmarea inflaţiei. Amintim că legea în cauză a fost votată în felul următor: Senat - 82 voturi pentru; niciun vot contra şi 6 abţineri; la Camera Deputaţilor - 214 voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nicio abţinere. Prin urmare, Legea Denominării a fost votată şi de Partidul Româ­nia Mare. În procesul denominării, toţi comercianţii au fost obligaţi să-şi afişeze preţurile atât în lei vechi, cât şi în lei noi, între 1 martie 2005 şi 30 iunie 2006. Mulţi comercianţi au continuat dublul afişaj şi după 30 iunie 2006. Aşa că fiecare consumator a avut posibilitatea să compare preţurile. Precizăm că rata inflaţiei n-o calculează şi n-o comunică BNR. Toate datele privind inflaţia sunt calculate şi comunicate de Institutul Naţional de Statistică. Seriile de date statistice au fost aduse la zi de către INS, în termeni comparabili, prin împărţire la 10.000. Rata inflaţiei este însă exprimată în procente şi nu în unităţi monetare. Prin urmare, populaţia nu are cum să se încurce între preţurile în lei vechi, de dinainte de 1 ianuarie 2007, şi cele în lei noi de acum.

4) "Emiterea bancnotelor noi s-a efectuat în Cehia, printr-o firmă controlată de familia Isărescu".

Răspuns: Bancnotele noi nu au fost şi nu sunt făcute în Cehia, ci în România şi într-o altă ţară europeană. De altfel, a fost organizată o licitaţie, la care au participat toţi marii furnizori europeni. Familia guvernatorului nu a avut şi nu are niciun fel de legături cu vreo fabrică de bancnote. Şi nici cu intermediari în acest domeniu.

5) "Solicităm ca domnul guvernator al BNR să facă publică suma plătită de România pentru emisiunea de bancnote, după denominare".

Răspuns: Datele privind emisiunea monetară constituie secret de stat şi sunt clasificate. Evidenţele contabile ne arată însă că aceste sume se situează sub nivelul costurilor pe care le-ar fi presupus, până în prezent, emisiunile monetare dacă nu s-ar fi făcut denominarea.

6) "Ar fi interesant să se precizeze cine a aprobat cheltuirea acestor sume de bani".

Răspuns: Banca Naţională nu este instituţie bugetară. În consecinţă, niciun singur leu cheltuit de BNR - fie pentru salarii, fie pentru alte activităţi - nu vine de la bugetul statului. Şi nicio cheltuială nu este suportată de contribuabili. BNR are buget propriu de venituri şi cheltuieli, pe care - aşa cum prevede legea şi cum este practica în toate băncile centrale din Uniunea Europeană - îl aprobă Consiliul de Adminis­traţie. La Banca Naţională, cheltuielile sunt făcute în limitele acestei aprobări şi în conformitate cu legile ţării. În raportul anual al BNR, care este înaintat Parlamentului şi dat publicităţii, sunt prevăzute toate sumele cheltuite şi destinaţiile lor.

7) "Noi solicităm domnului guvernator al BNR să informeze opinia publică cu privire la rezerva de aur avută de Româ­nia în decembrie 1990 şi cât reprezintă aceasta în prezent, precum şi locurile unde este depozitată".

Răspuns: La 1 ianuarie 1990, în stocul de aur monetar erau înregistrate 65,7 tone. În prezent, stocul de aur înregis­trează 103,5 tone. Din acest stoc, 61,2 tone sunt păstrate la bănci internaţionale, în condiţii de siguranţă maximă, similare cu cele asigurate aurului altor bănci centrale. BNR a informat de fiecare dată autorităţile statului, inclusiv Parlamentul României, cu privire la operaţiunile de activare a rezervelor de aur. Totodată, datele privind administrarea rezervelor de valute şi de aur au fost prezentate în rapoartele anuale.