Predoiu: Avem un stat de drept, iar justiţia funcţionează dincolo de dificultăţi

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirmă că avem un stat de drept, iar justiţia română funcţionează dincolo de dificultăţi care se regăsesc şi-n alte sisteme judiciare, iar România se aşteaptă ca atât Olanda, cât şi celelalte state membre să aibă o poziţie corectă. "Noi aşteptăm ca atât Olanda, cât şi celelalte state membre să aibă o poziţie corectă şi aşteptăm încrezători această poziţionare", a precizat ministrul.

Ministrul Cătălin Predoiu a susţinut, ieri, o declaraţie de presă referitoare la afirmaţiile unor diplomaţi şi oficiali olandezi potrivit cărora România nu ar îndeplini criteriul statului de drept din cauza problemelor legate de situaţia din justiţie. "Cred că s-a muncit enorm în România, în ultimii ani, în domeniul justiţiei. S-a investit în ultimii zece ani substanţial, ţinând cont de resursele ţării, chiar dacă unii refuză să vadă rezultatele dincolo de probleme care mai persistă şi pe care trebuie să le rezolvăm, cum ar fi termenele lungi, juris-prudenţă neunitară, aspecte de integritate", a declarat ministrul, citat de Mediafax.

Cătălin Predoiu a mai spus că exis-tă o masă critică în sistemul judiciar care încă funcţionează şi că "nu poate sta ca ministru al Justiţiei să se uite cum această masă critică este afectată de consideraţii care vizează elemente particulare, excepţii sau fenomene minoritare în sistemul judiciar".

"Dorim să transmitem un semnal (...) că avem un stat de drept funcţional, că justiţia funcţionează dincolo de dificultăţi pe care le regăsim şi-n alte sisteme judiciare, că România a fost destul de bună să primească investiţii străine substanţiale, remarcabile, inclusiv din Olansda, şi că aceşti investitori dincolo de dificultăţile pe care le întâmpină, inerent, oriunde investesc în lume, au încredere în acestă ţară", a declarat minis-trul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Demnitarul a adăugat că a stat de vorbă "intens" în cadrul platformei de cooperare şi dialog, organizată de Ministerul Justiţiei şi mediul de afaceri, şi că poate spune că există încredere în România, dar această încredere obligă în acelaşi timp oficialităţile să continue pe calea reformei. "Vom continua", a conchis ministrul.

În cadrul unei reuniuni din 30 mai, la Bruxelles, ambasadorul olandez la UE a spus că există în continuare mari probleme legate de reforma jus-tiţiei în România şi că, prin urmare, Olanda nu crede că România este un "stat de drept".

În cadrul întâlnirii s-au discutat concluziile care urmează să fie adoptate joi, la consiliul JAI. Potrivit informaţiilor obţinute de RFI, în proiectul documentului final se confirmă gradul bun de pregătire tehnică al României şi al Bulgariei pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

De asemenea, documentul prevede ca în septembrie, miniştrii europeni de Interne să se aplece din nou asupra acestui dosar.

Franţa, Germania şi Finlanda, ţări cunoscute pentru atitudinea lor critică faţă de aderarea României şi Bulgariei la Shengen nu au ridicat obiecţii asupra formulărilor din proiectul de concluzii. Olanda în schimb a fost singura care a indicat că ar putea bloca adoptarea acestui text.

Haga nu doreşte ca luna septembrie să fie menţionată drept momentul posibil la care miniştrii vor decide data aderării României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen.