PREMIER DEMIS, PREMIER DE "VIS":  După Ludovic Orban... vine Ludovic Orban!

Preşedintele Klaus Iohannis a ales! Ludovic Orban este premierul ideal pentru Palatul Cotroceni, indiferent dacă acesta va constitui sau nu o majoritate parlamentară. Proaspăt demis de Parlament, Orban, care, din calitatea de preşedinte al PNL, s-a autopropus, ieri, pentru funcţia de prim-ministru, doreşte să redobândească deplinătatea funcţiei de şef al Guvernului. Sau mai bine zis Orban este premierul pe care Iohannis îl activează rotind cheia prezidenţială pentru a obţine ceea ce îşi doreşte: alegeri parlamentare anticipate.

De altfel, imediat după încheierea consultărilor politice cu partidele parlamentare, Klaus Iohannis a declarat: "După părerea mea, soluţia corectă în acestă situaţie e întoarcerea la electorat. E soluţia care satisface nevoia de democraţie. Adică alegeri anticipate. Anticipatele sunt prima mea opţiune. Am prezentat partidelor această opţiune. Unii au fost de părere că e bine, alţii au spus că trebuie să se consulte în partid. E normal ca partidele să aibă discuţii interne. Sper să se întâmple foarte repede. Dar până atunci putem face următorul pas: desemnarea unei persoane însărcinate cu formarea unui nou guvern. Îl desemnez pe Ludovic Orban să formeze un nou guvern cu care să se prezinte în Parlament".

Nominalizarea lui Ludovic Orban activează opţiunea PSD, anunţată de liderul social-democraţilor, Marcel Ciolacu, referitoare la sesizarea Curţii Constituţionale cu un conflict existent între Parlament - mai precis majoritatea constituită de PSD şi Pro România, care l-au propus pe Remus Pricopie - şi Preşedintele Klaus Iohannis.

Ludovic Orban, Remus Pricopie şi Dacian Cioloş au fost cele trei propuneri făcute de partidele parlamentare preşedintelui Klaus Iohannis pentru nominalizarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru însărcinat cu formarea noului guvern.

Chiar dacă Iohannis ştie că Pricopie şi Cioloş sunt propuneri mult mai bune decât şeful PNL, el rămâne consecvent şi îl alege pe Ludovic Orban. Pentru că premierul demis ascultă indicaţiile de la Cotroceni şi ştie să cadă în picioare.

De fapt, simulacrul consultărilor politice, care au avut loc ieri la Palatul Cotroceni, a arătat că interesul lui Klaus Iohannis şi al PNL îl reprezintă alegerile anticipate. Chiar dacă, între timp, aliaţii liberalilor, parlamentarii USR au constatat că acestea nu prea pot fi organizate atât timp cât calendarul Legislativului este stabilit de Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, structuri de conducere în care majoritatea, fie ea şi simplă, este deţinută de PSD. De aceea, delegaţia condusă de Dan Barna, deşi a militat zgomotos pentru alegerile parlamentare anticipate, l-a propus ieri pentru funcţia de premier, pe fostul şef al Guvernului tehnocrat din 2016, Dacian Cioloş, actualul preşedinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European şi lider al PLUS.

Cei de la USR s-au mulţumit să declare că viitorul guvern ar trebui să aprobe o ordonanţă de urgenţă prin care să stabilească alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Barna şi ai lui renunţă la anticipate în favoarea localelor, unde speră că propunerile de candidaţi comune ale dreptei în marile oraşe ale ţării vor fi din rândul USR, ţinând cont că persoanele care şi-au anunţat candidatura se bucură de încredere mai mare în ochii electoratului decât cei ai PNL şi PMP.

Numai că planul lor a fost dejucat de preşedintele Iohannis şi de liberali, ultimii sacrificând alegerea primarilor în două tururi de scrutin în favoarea alegerilor parlamentare anticipate, îmbătaţi de intenţiile de vot ale electoratului din recentele sondaje de opinie care situează PNL la aproape 47%, cu mult peste PSD, USR şi Pro România. De aceea, liberalii sunt decişi să meargă cu Ludovic Orban până la capăt şi să îl propună premier de câte ori este nevoie şi constituţional pentru ca majoritatea de stânga din Parlament să îl respingă şi preşedintele Iohannis să declanşeze procedura anticipatelor.

Numai că obiectivul liberalilor este greu de atins, iar acest lucru a fost lămurit ieri de Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE, şi de Victor Ponta - preşedintele Pro România.

Călin Popescu-Tăriceanu a declarat, după consultările de la Cotroceni, că soluţia alegerilor anticipate i se pare nepotrivită, deoarece ar avea consecinţe negative în plan politic şi economic, iar timpul câştigat faţă de alegerile la termen ar fi nesemnificativ.

Preşedintele ALDE a spus: "Constituţia prevede nişte paşi care sunt extrem de anevoioşi şi consumatori de timp. Drumul până la alegerile anticipate înseamnă aproximativ patru luni de zile, care creează o serie de consecinţe defavorabile. Constituţia Româ-niei nu este una care să faciliteze recurgerea la soluţia alegerilor anticipate, din contră. Consecinţele pe care le produce derularea procedurii de alegeri anticipate creează în toată această perioadă un imens blocaj legislativ, economic. De aceea i-am spus preşedintelui că ni se pare această soluţie nepotrivită, mai ales că economia de timp la care se ajunge este una nesemnificativă. Alegerile anticipate ar putea să fie organizate cu aproximativ trei - patru luni înainte de alegerile la termen".

Victor Ponta, liderul Pro România a declarat, după discuţia cu preşedintele Iohannis, că "dacă PSD-ul vrea, se fac anticipate, dacă nu, nu se fac".

Ponta a precizat: "Nu îl vom vota pe domnul Orban. Până şi liberalii s-au convins să nu îl mai voteze. Ar fi total ilogic şi ridicol, ca după ce nu l-am votat în noiembrie, să-l votăm în februarie. Exact ca în noiembrie 2019, nu participăm la o numire care nu are scopul prevăzut de Constituţie. În acest moment, PSD fără noi şi alte partide deţine majoritatea în Birourile Permanente Reunite. Calendarul depinde de decizia reprezentanţilor PSD. Dacă vrea PSD-ul se fac anticipate, dacă nu, nu".

Social-democraţii conduşi de Marcel Ciolacu nu au beneficiat, în demersul lor privind nominalizarea lui Remus Pricopie pentru funcţia de premier, de sprijinul UDMR, pe care l-au avut atunci când au dat jos guvernul Orban şi când au modificat legile justiţiei şi legislaţia penală.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a spus: "Nu vom constitui o majoritate în jurul candidatului PSD la funcţia de prim-ministru. (...) Aşteptăm nominalizarea din partea preşedintelui, propunerea PNL a fost Ludovic Orban. El dacă a avut 261 de voturi împotrivă, în mod logic nu are cum să aibă poimâine 233 de voturi pentru, dar în România sunt surprize".

Rămâne de văzut cum se vor replia forţele politice în următoarele zile. Dacă preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi preşedintele interimar al Senatului, Titus Corlăţean, ambii reprezentanţi ai PSD, vor ataca la CCR decizia preşedintelui Klaus Iohannis, va conta foarte mult şi timpul în care Curtea va soluţiona conflictul dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Parlamentului. Rolul CCR va fi decisiv pentru rezolvarea sau prelungirea crizei politice din ţara noastră.