Executivul de la Bruxelles a respins, ieri, proiectul de buget al Italiei pe 2019 şi i-a solicitat Romei să prezinte un nou document în trei săptămâni, anunţă france24.com, menţionând că măsura este o premieră în Uniunea Europeană.
Comisarul european pentru Economie, Pierre Moscovici, a confirmat, ieri, aşteptările specialiştilor privind respingerea bugetului Italiei, cerându-i totodată guvernului populist de la Roma să revizuiască bugetul astfel încât "să se asigure că este conform normelor europene în materie de deficit".
La rândul său, vicepreşedintele UE, Valdis Dombrovskis, a afirmat: "Comisia Europeană nu are alternativă - este obligată să îi ceară unei ţări din zona euro să îşi revizuiască proiectul de buget. Experienţa a arătat că deficitele fiscale şi datoriile mari nu aduc o creştere economică sustenabilă, iar datoria excesivă face o economie mai vulnerabilă la crize viitoare".
Comisia Europeană ar putea să reanalizeze decizia anterioară de a nu deschide procedura de deficit excesiv împotriva Italiei, a adăugat Dombrovskis.
Luni, înainte ca autorităţile de la Bruxelles să respingă bugetul Italiei, Trezoreria de Ia Roma i-a comunicat Comisiei Europene că îşi menţine nemodificate planurile bugetare, dar a promis că va respecta cu stricteţe obiectivele pe care şi le-a fixat, fără să majoreze mai mult deficitul sau datoria.
Într-o scrisoare trimisă Executivului comunitar, ministrul italian al Economiei, Giovanni Tria, a recunoscut că proiectul de buget pe 2019, care prevede un deficit bugetar de 2,4% din PIB, nu este în linie cu Pactul de Stabilitate şi Creştere.
Amintim că Executivul italian estimează un deficit bugetar de 2,4% din PIB în 2019, faţă de 0,8%, cât stabilise guvernul precedent; apoi de 2,1% din PIB în 2020 şi de 1,8% din PIB în 2021. În acelaşi timp, Roma s-a angajat să aducă datoria publică de la 131% din PIB în prezent, la 126,5% din PIB în 2021.
Joia trecută, Bruxelles-ul le-a solicitat autorităţilor de la Roma să ofere "clarificări" cu privire la planurile bugetare. Comisia a constatat "un derapaj bugetar fără precedent" şi a atras atenţia asupra riscului nerespectării regulilor europene în materie.
Principala îngrijorare a Bruxelles-ului este programul anti-austeritate demarat de noua coaliţie populistă.
• Klaus Regling, ESM: "Italia nu este următoarea Grecie"
Italia nu este următoarea Grecie, nimeni nu trebuie să îşi facă probleme în această privinţă, a declarat, ieri, directorul Mecanismului European de Stabilizare (ESM), Klaus Regling. Domnia sa a adăugat: "Există un risc întrucât proiectul de buget nu este conform regulilor europene, dar Italia nu este viitoarea Grecie. Nu trebuie să intraţi în panică. Italia nu şi-a pierdut competitivitatea, deficitul bugetar nu este atât de ridicat şi o mare parte a datoriei italiene este finanţată la nivel intern".
Klaus Regling a recunoscut că există un risc de contagiune pentru sistemul bancar din Italia, dar a subliniat că riscul extinderii acestuia către alte ţări este "foarte limitat".
Întrebat dacă Italia ar trebui să ia în considerare solicitarea de sprijin financiar de la Mecanismul European de Stabilitate pentru băncile sale, aşa cum a făcut Spania în 2012, Regling a afirmat: "Nu i-aş recomanda în acest moment Italiei să meargă în aceeaşi direcţie cu Spania".
De menţionat că, deşi deficitul bugetar de 2,4% din PIB estimat de Italia este în limita de 3% din PIB prevăzută în tratatele europene, Comisia Europeană a cerut un deficit mai mic pentru Italia pentru ca această ţară să poată să îşi reducă datoria.