English
Reprezentanta specială a Statelor Unite pentru reconstrucţia economică a Ucrainei, Penny Pritzker, a declarat ieri că utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a ajuta Kievul trebuie să fie o "decizie colectivă" a G7, notează AFP.
Penny Pritzker a făcut aceste afirmaţii în paralel cu reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, unde războiul din Ucraina este pe ordinea de zi.
Ucraina le-a cerut aliaţilor săi occidentali să confişte cele 300 de miliarde de dolari de active ruseşti îngheţate de la invazia ţării sale la 24 februarie 2022 pentru a-i finanţa reconstrucţia.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care se va adresa Forumului Economic Mondial marţi, a declarat, după o întâlnire la Berna cu preşedinta elveţiană Viola Amherd că soarta activelor ruseşti este o "problemă urgentă".
"Cred că există o speranţă enormă că activele suverane ale Rusiei vor deveni o sursă uşoară de finanţare", a declarat Penny Pritzker la Casa Ucrainei, precizând că G7 le-a cerut miniştrilor săi să studieze o astfel de posibilitate.
Dar "totul este foarte complicat. Primul lucru de ştiut este că vor trebui implicaţi o mulţime de jurişti", a spus reprezentanta americană.
Ea a subliniat că Statele Unite nu vor face opinie separată, insistând că o astfel de măsură ar urma să fie o "decizie colectivă".
"O muncă adevărată este în curs, un efort real şi o intenţie reală, dar suntem departe de o concluzie", a spus Penny Pritzker.
Trimisul special al preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru reconstrucţia Ucrainei, Pierre Heilbronn, a reamintit, în cadrul acestei conferinţe, că două treimi din cele 300 de miliarde de dolari sunt concentrate în Europa.
"Suntem foarte clari că ar trebui să existe o poziţie mai mult sau mai puţin comună a G7 în acest sens", a declarat el.
În decembrie, Comisia Europeană a propus celor 27 de ţări ale UE un plan în două etape pentru a utiliza veniturile generate de activele îngheţate ale Rusiei cu scopul de a finanţa parţial reconstrucţia Ucrainei.
Acest subiect dezbină statele membre UE, mai multe ţări exprimându-şi îngrijorarea cu privire la posibilul recurs al Rusiei şi riscul de a crea un precedent care ar putea nelinişti investitorii şi ar putea da naştere unei forme de instabilitate financiară.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.01.2024, 12:14)
Sinteza:
Bruxellesul efectuează o auditare a cantității de armament furnizat de statele membre ale UE Ucrainei, în urma acuzațiilor conform cărora unele capitale nu au trimis cât ar fi putut. Ajutorul militar și financiar occidental pentru Ucraina a scăzut în ultimele luni, limitând capacitatea Kyivului de a se apăra împotriva atacurilor Rusiei și de a lansa operațiuni contraofensive, generând îngrijorări cu privire la diminuarea voinței de a ajuta Ucraina după aproape doi ani de război.
Auditul are loc într-un moment în care Bruxellesul și Washingtonul se luptă să găsească un consens politic care să le permită să aprobe noi pachete de ajutor financiar pentru Kyiv în valoare de aproximativ 110 miliarde de dolari. Diviziunile bipartisan din Congresul SUA au împiedicat adoptarea unui pachet de finanțare pentru Ucraina în valoare de peste 60 de miliarde de dolari, propus de președintele Joe Biden, bani necesari pentru a continua livrările militare americane către Kyiv.
Serviciul diplomatic al UE, Serviciul de Acțiune Externă (EEAS), efectuează auditul armamentului furnizat de statele membre începând cu invazia Rusiei din februarie 2022. EEAS intenționează să prezinte rezultatele înaintea summitului liderilor UE din 1 februarie.
Auditul se bazează pe informațiile furnizate de statele membre, cu rezistență întâmpinată de unele țări reticente să ofere date complete. Decizia de a realiza auditul vine în urma cererii cancelarului german Olaf Scholz de săptămâna trecută, care a solicitat centralizarea și compararea livrărilor militare ale statelor către Kyiv, subliniind că acestea sunt prea mici.
Comentariile lui Scholz au fost interpretate ca o critică la adresa altor state mari ale UE, cum ar fi Franța și Italia, ale căror promisiuni militare sunt mult mai mici. Însă, această cerere a fost sprijinită în privat de oficiali din Bruxelles care cred că unele state ar putea furniza mai mult armament într-un moment critic al conflictului.
Anumite țări din UE, în special din estul blocului, susțin extinderea Fondului European pentru Pace (EPF), un fond comun care cofinanțează transporturile de arme către Ucraina, pentru a spori aprovizionarea și pentru a împărți povara costurilor. EPF, care finanțează proiecte legate de apărare în țările terțe, nu a fost consolidat din iunie 2023, iar cele 27 de state membre ale blocului nu au reușit să ajungă la un acord pentru a crea o porțiune dedicată de 5 miliarde de euro pe an pentru Ucraina.
Un diplomat UE afirmă că trebuie să ne asigurăm că EPF "revine pe linia de plutire și îl putem utiliza din nou pentru noi tranșe de sprijin pentru Ucraina". Fără EPF, "unele state membre... nu vor oferi niciun sprijin militar".
Majoritatea statelor membre sunt "foarte preocupate să ofere cât mai mult ajutor militar posibil Ucrainei în aceste luni critice, [spre] frontul unde vedem dezvoltări critice", adaugă diplomatul.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.01.2024, 06:49)
pe scurt =
noi americanii NU mai dam bani
daca voi europenii vreti sa dati.... foarte bine
si daca nu aveti .....puteti confisca
dar noi NU mai dam