Preşedinte suspendat şi cu "ajutorul" sportului

Dilma Rousseff a fost destituită din funcţia de preşedinte al Braziliei pentru falsificarea conturilor publice, Michel Temer înlocuind-o deja în această funcţie. Noul preşedinte al ţării, Michel Temer, fost vicepreşedinte al Dilmei Rousseff, a depus jurământul în faţa Senatului şi va conduce Brazilia până la viitoarele alegeri legislative şi prezidenţiale de la sfârşitul lui 2018.

Tensiunile sociale din Brazilia au fost enorme în ultimii ani, la acest lucru contribuind din plin şi cheltuelile uriaşe efectuate pentru găzduirea a două evenimente sportive majore: Campionatul Mondial de Fotbal (2014) şi Jocurile Olimpice (2016). Brazilia a cheltuit 20.000.000.000 de dolari (stadioane plus infrastructură) pentru organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2014, alte 6.000.000.000 fiind cheltuite pentru organizarea Jocurilor Olimpice. Începând cu 2013, zeci de milioane de brazilieni au demonstrat în stradă, cetăţenii fiind nemulţumiţi de sumele mari cheltuite pentru sport, de starea proastă a economiei şi de măsurile de austeritate impuse de guvern. În 2014, în Brazilia a izbucnit un imens scandal de corupţie în care e implicată compania petrolieră de stat Petrobras, condusă la un moment dat chiar de fostul preşedinte al statului. Aproximativ cincizeci de politicieni din cadrul coaliţiei care se afla atunci la guvernare au fost acuzaţi de spălare de bani şi luare de mită.

Dilma Rousseff, lidera Partidului Muncitorilor, a fost acuzată că a manipulat conturile publice pentru a fi realeasă în 2014 în funcţia de preşedinte al Braziliei. Rousseff ar fi determinat bănci de stat să suporte cheltuieli suplimentare neînscrise în buget în 2014 şi 2015. Ea ar fi "cosmetizat" în mod intenţionat conturile publice pentru a disimula amploarea deficitelor şi a favoriza realegerea sa în 2014, făcându-se vinovată de un "delict de responsabilitate", prevăzut în Constituţie. Dilma Rouseff a declarat că toţi predecesorii ei au recurs la această practică şi a denunţat o procedură "fără bază legală", care ar masca o "tentativă de lovitură de stat" instituţională. Potrivit Agerpres, Dilma Rousseff a lansat un atac dur împotriva Senatului brazilian: "Senatul a luat o decizie care intră în istoria marilor nedreptăţi. A comis o lovitură de stat parlamentară. Noua conducere va avea opoziţia cea mai hotărâtă la care se poate aştepta un guvern de pucişti". Din totalul de 81 de senatori, 61 au votat pentru destituirea primei femei ajunse în 2010 la conducerea Braziliei, iar 20 împotrivă. Dilma Rousseff, fostă membră a gherilei, închisă în timpul dictaturii (1964-1985), şi-a păstrat drepturile civile, după un alt vot, unde majoritatea necesară de două treimi nu a fost atinsă. Practic va putea candida în 2018 pentru un mandat de senator sau deputat, dar nu şi la preşedinţie, deoarece a fost aleasă deja pentru două mandate consecutive.