Preşedintele Băsescu, sesizat de DNA, pentru a cere urmărirea penală a lui Adrian Năstase

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) l-a sesizat, ieri, pe preşedintele Traian Băsescu pentru a cere urmărirea penală faţă de fostul prim-ministru Adrian Năstase. "În conformitate cu prevederile art. 12, art. 16 alin. 2 şi art. 19 din Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială, republicată, şi având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 665 din 5 iulie 2007, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-a sesizat pe preşedintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală faţă de Adrian Năstase (prim-ministru în perioada 2000-2004), în legătură cu săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, instrumentate în dosarul nr. 114/P/2007", se arată într-un comunicat al DNA. Avizul cerut de DNA preşedintelui Băsescu este pentru urmărirea fostului premier în dosarul privind redobândirea întregului imobil din strada Muzeul Zambaccian.

Într-un comunicat difuzat de DNA pe data de 13 noiembrie 2006, când Adrian Năstase a fost trimis în judecată într-un alt dosar, procurorii anticorupţie precizau că fostul premier "este cercetat într-un alt dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, cercetările vizând dobândirea proprietăţii asupra întregului imobil situat în Bucureşti, str. Muzeul Zambaccian, nr. 16, sector 1, imobilul fiind evaluat la peste 1.500.000 euro, cu toate dotările aferente, inclusiv sistemul de supraveghere". Potrivit DNA, în aceeaşi cauză este "cercetat şi învinuitul Miron Tudor Mitrea pentru infracţiunea de luare de mită, vizând contravaloarea lucrărilor executate de trei societăţi comerciale din municipiul Bacău la un imobil situat în vecinătatea Capitalei, cuantumul lucrărilor fiind de peste 350.000 de lei".

Curtea Constituţională a admis în luna iulie excepţia de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele 2 şi 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială, în motivarea deciziei arătând că actul normativ instituie o măsură de protecţie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, "având deci caracterul obiectiv al unei garanţii constituţionale de ordin procedural, menite să ocrotească interesul public, şi anume realizarea actului de guvernare prin exerciţiul mandatului".

Curtea Constituţională consideră neconstituţională Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială - ridicată în procesul Zambaccian - deoarece norma ocrotirii interesului public, guvernarea, prin exceptarea de la răspundere penală, subzistă şi după terminarea mandatului din cadrul Executivului.

"Exceptarea foştilor membri ai Guvernului din Legea 115 din 1999 privind răspunderea ministerială de la procedura specială, prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţie de momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului de tratament din articolul 16, aliniatul 1 din Constituţie", se precizează în motivarea deciziei Curţii Constituţionale.

Magistraţii Curţii Constituţionale precizează că răspunderea penală este identică dacă o infracţiune a fost săvârşită în timpul mandatului, chiar dacă situaţia juridică este diferită între un membru sau un fost membru al Guvernului.

"Este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale".