Preşedintele ECA: "Sub presiunea termenului limită pentru implementarea PNRR, creşte riscul fraudării fondurilor europene"

Tony Murphy, preşedintele Curţii Europene a Auditorilor (ECA - Curtea de Conturi Europene), afirmă că termenul limită - 31 decembrie 2026- pentru implementarea PNRR-urilor reprezintă un factor care "contribuie şi mai mult la riscul" deturnării de fonduri prin amplificarea "presiunii asupra statelor membre de a cheltui rapid aceşti bani".

Preşedintele ECA a spus, într-un interviu acordat pentru site-ul Euractiv.com: "Acest lucru (n.red. - termenul limită 31 decembrie 2026) în sine creşte în mod inerent riscul ca oamenii să fie oportunişti şi să profite de comenzi rapide sau orice ar putea fi acolo".

Tony Murphy arată că din PNRR pot fi fraudate oricând sute de milioane de euro şi a precizat că fraudarea a 600 milioane euro din PNRR-ul Italiei a fost precedată de mai mult avertismente emise în ultimii ani de instituţia de audit şi a spus că o lipsă de supraveghere centrală amplifică probabilitatea utilizării abuzive a fondurilor.

Şeful ECA a menţionat:"Din cauza controlului limitat, sau a cadrului de control mai redus, în comparaţie cu finanţarea standard a UE bazată pe bugetarea multianuală (MFF), riscul ca astfel de incidente să apară este mare".

Amintim că în urmă cu o săptrămână Parchetul European susţinea că a reţinut şi pus sub urmărire penală 22 de persoane care făceau parte dintr-o reţea transfrontalieră incluzând grupări criminale din Italia, Austria, România şi Slovacia care ar fi fraudat PNRR-ul Italiei cu 600 milioane euro. Şeful ECA afirmă că acţiunea a avut loc la numai două săptămâni după ce a avertizat Comisia Europeană că fonduriule alocate planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă se află sub un risc crescut de neregulă, fraudare sau chiar corupţie.

Preşedintele ECA arată că majorarea rapidă a ratelor dobânzilor din ultimii doi ani va agrava rambursările de capital ale datoriilor - care urmează să înceapă în 2028 - ceea ce înseamnă că UE se va confrunta în curând cu "presiuni bugetare" semnificative. În timp ce împrumuturile vor trebui rambursate de către statele membre care le primesc, rambursarea granturilor Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă va beneficia de resursele bugetului UE. Potrivit lui Tony Murphy, dobânzile pentru acestea sunt estimate a fi "între 17-27 de miliarde de euro (până în 2027)". Şeful ECA a precizat că în prezent UE nu are o sursă de finanţare dedicată pentru plata acestor dobânzi.

Tony Murphy a declarat: "UE are aspiraţii de finanţare şi în alte domenii, cum ar fi extinderea, Ucraina, apărare şi securitate, şi toate costă bani. Deci trebuie să iei banii de undeva sau trebuie să creşti împrumutul. Cred că oamenii trebuie să realizeze că datoria trebuie plătită înapoi. Noi doar dăm cu piciorul pe drum într-un fel. NextGenerationEU este denumirea potrivit a programului penmtru PNRR-uri deoarece următoarea generaţie va trebui să plătească pentru asta".

Interviul a fost acordat de Murphy pentru sursa citată în aceeaşi zi în care Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a sugerat transformarea Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă într-un mecanism permanent al Uniunii Europene.

Potrivit datelor din raportul pe anul trecut al Parchetului European, procurorii instituţiei ce veghează la cheltuirea legală a fondurilor europene au deschis peste 200 de investigaţii legate de finanţările acordate prin Facilitatea de Rezilienţă şi Redresare, anchetele vizând fraudarea a 1,8 miliarde euro în anul 2023.

Instituită în decembrie 2020, Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă este alcătuită din două componente: împrumuturi în valoare de 385,8 miliarde euro, finanţate prin datorii subscrise în comun de statele membre ale UE şi granturi de 338 miliarde euro. Fondurile, care sunt componenta emblematică a iniţiativei NextGenerationEU (NextGenEU) a blocului comunitar, sunt menite să stimuleze redresarea post-pandemie a Europei prin finanţarea investiţiilor ecologice, digitale şi a altor investiţii critice în schimbul unor reforme specifice.

Deşi Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă a fost utilizată de toate statele membre UE, până acum potrivit datelor Comisiei Europene citate de Euractiv.com şi de Politico.eu mai puţin de o treime din suma de 723 miliarde euro a fost plătită de Executivul Comunitar. Majoritatea plăţilor au venit sub formă de granturi (144,88 miliarde euro), în timp ce numai 80,51 miliarde euro reprezintă împrumuturile trase de statele membre.

În aceste condiţii şi prin prima termenului limită - 31 decembrie 2026, Politico.eu arată că statele membre solicită Comisiei Europene să reducă birocraţia care le împiedică să pună mâna pe cota lor de numerar din Facilitatea de recuperare şi rezilienţă (FRR) şi care le descurajează să depună cererile de plată de teama pierderii unor sume uriaşe.

Una din sursele citate de Politico afirmă că statele membre UE trebuie să treacă printr-o adevărată procedură de audit în faţa funcţionarilor Comisiei Europene pentru a accesa banii pentru PNRR. Un reprezentant în Consiliul UE al unui stat membru a spus că guvernele au început să creadă că solicitarea de împrumuturi în cadrul RRF "nu merită efortul".

În acest timp, Executivul UE a redus deja suma totală disponibilă de la 723 miliarde euro la 648 miliarde euro, după ce guvernele nu au reuşit să solicite împrumuturi de aproape 100 miliarde euro înainte de termenul interimar de la sfârşitul anului 2023.

Motivul principal al blocajului identificat de statele membre este faptul că funcţionarii Comisiei Europene văd Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă ca pe un instrument de forţare a guvernelor să efectueze reforme într-o serie de zone, cum ar fi pensiile şi standardele democratice, care au fost în penumbră mai mulţi ani. Pentru acest lucru, statele membre trebuie să modifice legislaţia, iar acest lucru se transpune în conformarea cu atingerea ţintelor şi jaloanelor din PNRR înainte ca Executivul comunitar să aprobe cererile de plată.

Or tocmai în acest punct, statele membre susţin că ar trebui să existe "mai multă flexibilitate în procesul de evaluare a reperelor şi ţintelor".

Potrivit estimărilor unor oficiali de la Bruxelles pentru sursa citată, Comisia Europeană ar trebui ca până la finalul anului 2024 să elibereze către statele membre 54% din valoarea totală a Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, urmând ca până la finalul anului 2026 să plătească şi restul de 46%.

Amintim că cererea 3 de plată din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, trimisă de guvernul Ciolacu în 15 decembrie 2023 este încă blocată la plată de Comisia Europeană din cauza neîndeplinirii mai multor ţinte şi jaloane. Este vorba despre generalizarea guvernanţei corporative la companiile de stat şi la regiile autonome, despre scăderea pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor şi despre numirea şefilor la companiile din subordinea Ministerului Energiei.