Preşedintele Eurobank: Recapitalizarea băncilor greceşti nu trebuie să-i înstrăineze pe investitori

Recapitalizarea băncilor greceşti nu trebuie să dilueze prea mult participaţia actualilor acţionari, în caz contrar riscând să pună în pericol eforturile de redobândire a încrederii investitorilor, un lucru esenţial pentru relansarea economiei, a declarat, joi, preşedintele Eurobank, Nick Karamouzis, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

În prezent, necesităţile de capital ale primelor patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind aşteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.

Potrivit unor surse interne, BCE ar putea identifica un deficit de capital de până la 15 miliarde de euro, însă Nick Karamouzis a declarat, pentru Reuters, că acţionarii nu ar trebui să suporte întregul efort de recapitalizare încă din prima zi.

"Este foarte important să fie restabilită încrederea, însă actualii acţionari nu trebuie înlăturaţi. Aceasta ar reduce în mod semnificativ grupul de investitori dispuşi să participe la majorarea de capital", a apreciat Karamouzis.

O sumă de 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă acordat Greciei de creditorii internaţionali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an. Însă, cu cât sumele colectate de la fondurile speculative americane, firmele de private equity şi alţi investitori specializaţi vor fi mai mari, cu atât vor fi diminuate fondurile necesare din programul de asistenţă convenit cu creditorii internaţionali ai Greciei.

Nick Karamouzis crede că o abordare inteligentă ar fi ca investitorii privaţi să acopere doar o parte din recapitalizare, iar restul să fie asigurat de fondul de sprijinire al băncilor, Hellenic Financial Stability Fund (HFSF).

Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017. Cu toate acestea, o creştere peste aşteptări de 1,1% înregistrată de economia Greciei în primele şase luni ale acestui an sugerează că ar fi nevoie de o prăbuşire a economiei în a doua jumătate a anului pentru ca să se confirme declinul de 2,3% prognozat pentru acest an.