Preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea Consiliului European

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, ieri şi astăzi, la reuniunea Consiliului European, care s-a desfăşurat la Bruxelles, context în care s-a pronunţat, între altele, pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, în urma unor analize temeinice, dar şi pentru la întărirea rezilienţei sectorului farmaceutic, iniţiativă sprijinită de România, informează Agerpres.

Liderii europeni au continuat dialogul pe tema răspunsului UE la agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi au reiterat susţinerea puternică pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar, cu accent atât pe sustenabilitatea acestui sprijin, cât şi pe satisfacerea celor mai presante nevoi ale Kievului.

Administraţia Prezidenţială a mai informat că şeful statului a evidenţiat sprijinul robust acordat până în prezent de România, Ucrainei şi a pledat pentru continuarea unei susţineri substanţiale la nivel european pentru acest stat pe toate palierele - financiar, economic, militar, umanitar.

Preşedintele Iohannis a arătat că România va juca un rol activ în reconstrucţia Ucrainei. El a amintit, în acest context, participarea ţării noastre la recenta conferinţă de la Londra dedicată acestei teme.

Şeful statului a informat şi cu privire la găzduirea de către România, în zilele de 6 şi 7 septembrie, a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, indicând că proiectele strategice dezvoltate sub egida acesteia vor putea contribui la îmbunătăţirea conectivităţii Ucrainei cu UE.

În ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, liderii europeni au recunoscut angajamentul şi eforturile substanţiale ale celor două state în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de aderare şi au reiterat continuarea sprijinului în acest sens.

"Preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri Comisiei Europene şi preşedintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul constant, substanţial acordat Republicii Moldova şi s-a referit la relevanţa valorificării actualei ferestre de oportunitate prin ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi pe calea europeană. În ceea ce priveşte procesul de extindere, preşedintele României a evocat imaginea generală pozitivă referitoare la progresele înregistrate atât de Ucraina, cât şi de Republica Moldova şi a indicat că aceste rezultate sunt impresionante, având în vedere, mai ales, contextul dificil şi provocările multiple cu care se confruntă ambii parteneri", a transmis Administraţia Prezidenţială.

Iohannis a salutat îndeplinirea integrală a unora dintre recomandările Comisiei Europene privind procesul de reformă, precum şi progresele înregistrate în alte domenii. El a exprimat încrederea că vor fi realizate noi progrese atât de către Republica Moldova, cât şi de către Ucraina până la rapoartele care vor fi realizate de CE. În acest sens, preşedintele a evidenţiat că există o bază bună pentru o decizie a Consiliului European în 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambii parteneri.

Liderii europeni au avut un schimb de opinii şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Klaus Iohannis a subliniat că Federaţia Rusă va continua să fie principala sursă de instabilitate şi cea mai importantă ameninţare directă la adresa securităţii europene, acesta fiind încă un motiv pentru a sprijini în continuare Ucraina şi Republica Moldova şi pentru a continua consolidarea flancului estic al NATO. Şeful statului a pledat pentru unitate şi solidaritate, pentru o cooperare onestă şi profundă între UE şi NATO şi pentru realizarea unei sinergii şi complementarităţi reale între cele două organizaţii, arătând că domeniul mobilităţii militare este un element central al acestei cooperări, în special în conexiune cu postura consolidată a NATO pe flancul estic.

Consiliul European a abordat, la solicitarea României, provocările generate de crizele trans-sectoriale şi trans-frontaliere, agravate de schimbările climatice şi de mediul de securitate în evoluţie din Europa şi la nivel global, şi a evidenţiat importanţa dezvoltării rezilienţei în domenii strategice printr-o abordare orizontală a tuturor crizelor în ceea ce priveşte pregătirea şi mecanismele de răspuns în domeniul protecţiei civile, precizează sursa citată.

"Preşedintele României a arătat că evoluţiile dramatice din Ucraina, precum şi provocările tot mai mari generate de schimbările climatice sunt argumente presante pentru a ne reînnoi reflecţia asupra acţiunii comune a UE pentru pregătirea şi răspunsul la crize, inclusiv prin instrumentul esenţial al Mecanismului Uniunii Europene de protecţie civilă, în continuarea Concluziilor Consiliului European pe această temă din decembrie 2021", a mai adăugat Administraţia Prezidenţială.

Iohannis a mulţumit celor nouă state membre - Bulgaria, Cipru, Croaţia, Estonia, Franţa, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia - care s-au alăturat scrisorii pe care a iniţiat-o către preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la necesitatea de a consolida în continuare această dimensiune.

Preşedintele Iohannis a prezentat căile de acţiune identificate de România în sprijinul acestei reflecţii, respectiv dezvoltarea unei abordări strategice pe termen mediu şi lung a mecanismului de protecţie civilă al UE, creşterea capacităţii instituţionale la nivelul UE, dezvoltarea în continuare a capacităţilor europene de pregătire şi răspuns în cazuri de urgenţă, precum şi consolidarea rolului autorităţilor naţionale de protecţie civilă şi de gestionare a crizelor, această temă propusă de şeful statului fiind reţinută în concluziile Consiliului European.

Pe palierul economic, liderii europeni au convenit asupra unei serii de linii de acţiune : cu privire la strategia de securitate economică a UE, în vederea consolidării politicii industriale, a competitivităţii şi productivităţii europene.

Klaus Iohannis a făcut referire la necesitatea consolidării şi finalizării Pieţei Unice, în paralel cu o acţiune integrată şi coerentă, care să armonizeze măsurile de creştere a competitivităţii UE la nivel global şi reducere a dependenţelor cu obiectivele menţinerii coeziunii interne a Uniunii.

Preşedintele s-a referit şi la întărirea rezilienţei sectorului farmaceutic, iniţiativă sprijinită de România, punând accent pe necesitatea unor măsuri urgente pentru a asigura producţia de medicamente critice în Europa şi pentru a face lanţurile de aprovizionare mai rezistente.

Şeful statului a salutat adoptarea primei strategii europene de securitate economică, un concept strategic extrem de necesar, şi a exprimat apreciere pentru eforturile CE şi ale Înaltului Reprezentant în acest sens, arătând că documentul prezentat reprezintă o bună bază pentru dezbaterile ulterioare de la nivelul Consiliul UE.

Iohannis a pledat şi pentru continuarea dialogului cu SUA pe tema efectelor Actului privind Reducerea Inflaţiei asupra economiei europene şi a subliniat că parteneriatul UE - SUA este esenţial pentru stimularea capacităţilor Uniunii în sectoarele industriale de importanţă strategică. El a mulţumit preşedintelui CE pentru eforturile depuse în elaborarea şi prezentarea propunerilor de revizuire a Cadrului Financiar Multianual într-un timp record, menţionând că, la o primă evaluare, propunerea reuşeşte să găsească un echilibru între ajustarea bugetului în funcţie de noile priorităţi şi evoluţii, păstrând totodată structura generală a exerciţiului şi predictibilitatea fluxurilor financiare.

Preşedintele Iohannis s-a referit şi la cele două noutăţi majore în bugetul revizuit - noua Facilitate pentru Ucraina şi revizuirea Fondului de suveranitate/STEP, indicând necesitatea unei analize tehnice aprofundate în cadrul Consiliului UE pe aceste propuneri.

Şeful statului s-a pronunţat şi pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, în urma unor analize temeinice.

În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea, şefii de stat şi de guvern europeni au trecut în revistă stadiul implementării Concluziilor anterioare ale Consiliului European şi a Busolei Strategice, cu accent pe progresele înregistrate în domeniile securităţii şi apărării cibernetice, ameninţărilor hibride, mobilităţii militare, securităţii maritime şi spaţiale şi pe dimensiunea civilă a Politicii de Securitate şi Apărare Comună.

Klaus Iohannis a accentuat necesitatea de a continua eforturile în vederea dezvoltării bazei tehnologice şi industriale europene în sectorul de apărare, inclusiv printr-o finanţare adecvată şi crearea şi modernizarea liniilor de producţie din Europa Centrală şi de Est, insistând, totodată, pe consolidarea cooperării cu NATO.

Pe tema migraţiei, şeful statului a apreciat progresele realizate în implementarea concluziilor Consiliului European din 9 februarie, la care România a contribuit de manieră proactivă, inclusiv prin implementarea unui proiect-pilot la graniţa cu Serbia.

El a arătat că procedurile de înregistrare de la frontiera cu Serbia aplicate în cadrul acestui proiect-pilot pot servi drept model pentru îmbunătăţirea acestor procese la nivel european şi a subliniat că eforturile recente ale ţării noastre în implementarea proiectului reconfirmă angajamentul solid al ţării noastre pentru protecţia eficientă a frontierelor externe ale Uniunii.

Şeful statului a salutat acordul recent al miniştrilor pentru Afaceri Interne asupra unor dosare legislative importante din Pactul privind Migraţia şi Azilul, reiterând abordarea constructivă pe care România a avut-o în acest proces.

El a exprimat încrederea în eforturile susţinute ale CE şi ale viitoarei Preşedinţii spaniole a Consiliului UE în definirea şi implementarea unor soluţii durabile în domeniul migraţiei la nivel european.

Şefii de stat şi de guvern europeni au avut şi o dezbatere strategică pe tema relaţiilor Uniunii cu China, cu accent pe abordarea multifaţetată a UE faţă de aceasta, alături de promovarea unei relaţii bazate pe echilibru şi reciprocitate.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele României a exprimat sprijinul pentru recalibrarea relaţiilor UE cu China, apreciind inclusiv rolul pe care noua strategie europeană pentru securitatea economică îl poate juca în acest proces şi a evidenţiat importanţa unităţii UE în acest sens.

Liderii europeni au abordat şi pregătirea Summitului UE - CELAC, cu accent pe un parteneriat reînnoit al UE cu statele din regiunea Americii Latine şi Caraibilor, fondat pe o agendă pozitivă orientată spre viitor.

Preşedintele Iohannis a salutat oportunitatea reprezentată de acest summit pentru relansarea parteneriatului cu statele din regiune şi a punctat importanţa asumării unei abordări ambiţioase în negocierile pentru pregătirea reuniunii, în special pe temele privind standardele democratice şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Cu referire la Tunisia, Iohannis a pus accent pe importanţa continuării angajamentului politic cuprinzător al UE în relaţia cu acest partener cheie, inclusiv din perspectiva gestionării migraţiei.

De asemenea, el a subliniat necesitatea relansării dialogului Belgrad - Pristina pe coordonate durabile