Preşedintele Yoon din Coreea de Sud promite să lupte pentru viitorul său politic, chiar şi după ce a fost suspendat

Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a promis sâmbătă să lupte pentru viitorul său politic, după ce a fost pus sub acuzare şi suspendat din funcţie de parlamentul condus de opoziţie pentru încercarea sa de scurtă durată de a impune legea marţială, o mişcare ce a şocat naţiunea, relatează Reuters.

"Deşi mă opresc pentru moment, călătoria pe care am parcurs-o împreună cu poporul în ultimii doi ani şi jumătate spre viitor nu trebuie să se oprească niciodată. Nu voi renunţa niciodată", a declarat Yoon.

Considerat un supravieţuitor politic dur, dar din ce în ce mai izolat, el a fost urmărit de scandaluri şi conflicte personale, de o opoziţie inflexibilă şi de disensiuni în propriul partid.

Curtea Constituţională este însă cea care va decide, în termen de şase luni, dacă îl va destitui pe preşedinte. Dacă va fi demis din funcţie, vor fi convocate alegeri anticipate.

Prim-ministrul Han Duck-soo, care a fost numit de Yoon, a devenit preşedinte interimar, în timp ce Yoon rămâne virtual în funcţie, dar cu puterile sale prezidenţiale suspendate. Se întâmplă la jumătatea mandatului său de cinci ani.

Han a promis că va depune toate eforturile pentru a asigura stabilitatea ţării după punerea sub acuzare a lui Yoon. "Îmi voi da toată silinţa şi vor face toate eforturile pentru a stabiliza guvernul", a declarat Han presei.

Yoon este al doilea preşedinte conservator la rând care este pus sub acuzare în Coreea de Sud. Fosta preşedintă Park Geun-hye a fost înlăturată din funcţie în 2017.

Yoon a supravieţuit unui prim vot de punere sub acuzare la sfârşitul săptămânii trecute, când partidul său a boicotat în mare parte votul, lipsind parlamentul de cvorum.

Protestatarii care susţin punerea sub acuzare a lui Yoon, adunaţi sâmbătă în apropierea parlamentului, au sărit în sus de bucurie la aflarea veştii că moţiunea de punere sub acuzare a trecut şi au fluturat bastoane LED colorate în timp ce se auzea muzică.

În schimb, un miting al susţinătorilor lui Yoon s-a dispersat rapid după aflarea veştii.

Liderul Partidului Democrat, de opoziţie, Lee Jae-myung, le-a spus protestatarilor din apropierea parlamentului că ar trebui să lupte împreună pentru ca Yoon să fie înlăturat cât mai repede posibil. "Voi, poporul, aţi reuşit. Voi scrieţi o nouă istorie", a spus el mulţimii entuziaste, care a înfruntat temperaturi sub zero grade pentru a participa la miting.

Moţiunea de punere sub acuzare a fost adoptată după ce cel puţin 12 membri ai Partidului Puterea Poporului al lui Yoon s-au alăturat partidelor de opoziţie, care au 192 de locuri în Adunarea Naţională cu 300 de membri, depăşind astfel pragul de două treimi necesar pentru punerea sub acuzare. Numărul deputaţilor care au susţinut punerea sub acuzare a fost de 204, cu 85 împotrivă, trei abţineri şi opt voturi nule.

Preşedintele Yoon a şocat naţiunea la sfârşitul zilei de 3 decembrie, când a acordat armatei puteri de urgenţă extinse pentru a eradica ceea ce a numit "forţele antistatale" şi pentru a-i bloca pe adversarii politici obstructivi. El a anulat declaraţia şase ore mai târziu, după ce parlamentul a sfidat trupele şi poliţia votând împotriva decretului. Cu toate acestea, declararea stării de urgenţă a aruncat ţara într-o criză constituţională şi a declanşat numeroase apeluri pentru demiterea lui Yoon, pe motiv că a încălcat legea. Yoon şi-a cerut ulterior scuze naţiunii, dar şi-a apărat decizia şi a rezistat apelurilor de a demisiona.

Partidele de opoziţie au lansat un nou vot de punere sub acuzare, cu demonstraţii ample de susţinere a demersului.

Yoon este, de asemenea, cercetat penal pentru presupusă insurecţie în legătură cu declararea legii marţiale, iar autorităţile i-au interzis să călătorească în străinătate.

Joi, într-un alt discurs sfidător, Yoon a promis să "lupte până la capăt", apărând decretul pentru declararea legii marţiale ca fiind necesar pentru a depăşi impasul politic şi pentru a proteja ţara de politicienii interni care, în opinia sa, subminează democraţia, potrivit Reuters.