Preţ unic european pentru energie, în câţiva ani

Sectorul energetic european a intrat, recent, din era pieţelor regionale în cea a pieţei unice de energie. Goana după resurse energetice, care devin din ce în ce mai puţine şi din ce în ce mai scumpe, a determinat Uniunea Europeană (UE) să impună statelor membre o nouă viziune asupra modului în care va fi comercializată energia în viitorul apropiat.

Ţinta propusă este ca, din 2014, UE să aibă o piaţă unică de energie, ce va da un singur preţ de referinţă pentru electricitatea pe care o consumă toţi cetăţenii săi. Alimentarea cu energie electrică a devenit un drept ce trebuie asigurat tuturor locuitorilor Uniunii la un preţ cât mai accesibil. Pentru ca acest preţ să ajungă la un nivel cât mai scăzut, trebuie agregate, pe o platformă unică de tranzacţionare, toate ofertele de vânzare şi de cumpărare de pe teritoriul Uniunii.

Proiectul mamut al pieţei unice (conectarea tuturor burselor de energie existente într-una singură), care a intrat într-un ritm accelerat de realizare, sperie, la o primă vedere, toate categoriile de consumatori. Preţurile medii pentru electricitate diferă enorm de la o ţară la alta, în funcţie de sursele de producţie de care dis-pun şi de cât de dezvoltată este bursa locală de energie. Astfel, preţul unic ar putea fi o binecuvântare pentru unii şi o năpastă pentru alţii.

• Cât de tare ne va ustura la buzunar

Preţul mediu format pe bursa noas-tră de energie este printre cele mai mici din Europa. Avem un preţ mic la energie în comparaţie cu alte state pentru că ţara noastră dispune de o producţie generoasă de electricitate din surse diversificate, dar are şi una dintre cele mai dezvoltate pieţe din regiune. Aşa că există motive de îngrijorare asupra faptului că preţul unic european ne-ar putea scumpi energia.

În perspectivă, lucrurile nu stau chiar atât de rău având în vedere că ne aşteaptă oricum scumpiri ale energiei. Nivelul de preţ format pe piaţa liberă este, deocamdată, ţinut în frâu de cel stabilit de autorităţi pentru piaţa reglementată (populaţie şi o parte din agenţii economici). Numai că Executivul a stabilit deja graficul de liberalizare a pieţei de energie. Astfel că populaţia şi agenţii economici (care în prezent beneficiază de preţuri reduse, reglementate) vor trebui, în câţiva ani, să plătească pentru electricitate un preţ stabilit de piaţa liberă, în funcţie de cerere şi ofertă, care va fi cu siguranţă mai mare decât nivelul reglementat.

În perspectiva efectelor liberalizării pieţei noas-tre de electricitate, piaţa unică europeană devine un proiect prietenos. Prin cumularea tuturor ofertelor de vânzare-cumpărare toţi consumatorii vor avea un nivel de preţ accesibil şi vor fi feriţi de fluctuaţiile conjuncturale ale tarifelor.

• Siguranţa în alimentare

Iernile grele din ultimii ani au provocat emoţii Europei, care nu numai că s-a confruntat cu escaladarea preţurilor, ci şi cu nesiguranţa în alimentare. Ori piaţa unică europeană va spori considerabil siguranţa în alimentare întrucât toate statele trebuie să fie interconectate pentru a putea tranzacţiona energia pe o platformă unică.

Realitatea din ultimele ierni a arătat că mai dureros decât preţul mare al energiei este lipsa ei. Pentru orice consumator, fie el casnic sau indus-trial, lipsa energiei pune pe planul doi preţul ei în perioada rece a anului.

O mai bună interconectare a statelor membre UE în vederea creării pieţei unice va reduce considerabil riscurile de a rămâne, iarna, fără energie electrică, pentru că aprovizionarea va avea loc mult mai uşor.

• Cum ajungem să avem o piaţă unică

Mai mulţi specialişti din piaţa noastră de energie susţin că 2014 este o ţintă ambiţioasă pentru crearea pieţei unice europene de energie. Ei apreciază că tot procesul, demarat recent de Franţa şi Germania prin bursa comună EPEX, va începe efectiv abia în 2014. Iniţiativa EPEX a prins viteză în ultima vreme datorită intenţiilor comunicate de mai multe grupuri de ţări de a forma burse regionale de energie.

România a dus muncă de pionierat în ultimii şapte ani şi a luptat să pună bazele unei burse regionale cu sediul la Bucureşti. Din păcate, vecinii bulgari şi unguri (pe care i-am consiliat şi cărora trebuia să le exportăm modelul nostru de piaţă) nu s-au mişcat suficient de repede cu armonizarea legislaţiei şi adoptarea unor platforme de tranzacţionare compatibile, care să aibă şi reguli comune de tranzacţionare. Acum, când proiectul pieţei unice europene a prins avânt, ţara noastră are şanse să dezvolte mai uşor proiectul unei burse regionale. Bulgaria a adoptat codul comercial pentru tranzacţiile cu energie, iar Un-garia a anunţat că va apela la serviciile EPEX pentru a pune mai repde bazele unei pieţe regionale.

Astfel, piaţa noastră de energie trebuie să cupleze cu viitoarea bursă din Bulgaria şi cu viitoarea platformă de tranzacţionare trilaterală Ungaria - Cehia - Slovacia. Şi în restul Europei au început să se coaguleze pieţele. EPEX dezvoltă un proiect mare care va acoperi Elveţia şi o parte din Austria. În plus, EPEX oferă servicii Ungariei pentru a pune bazele pieţei regionale Ungaria - Cehia- Slovacia. Bursa comună a Franţei şi Germaniei se va extinde şi pes-te Olanda, Belgia şi Luxemburg şi are în plan să se cupleze cu bursa regională Nordpool şi cea din Peninsula Iberică.

Potrivit specialiştilor citaţi, în cadrul viitoarei pieţe unice, actorii care vor avea rolurile principale sunt EPEX şi Nordpool. Bursa franco-germană va furniza toate serviciile necesare pieţei spot de energie, iar bursa statelor nordice se va ocupa de piaţa intra-zilnică. După crearea pieţei unice, bursele naţionale vor agrega ofertele locale, vor transmite ordinele către platforma unică de tranzacţionare, vor recepţiona rezultatele agregării tuturor ordinelor de vânzare-cumpărare şi vor transmite rezultatele către participanţi. De asemenea, bursele naţionale se vor ocupa şi de operaţiunile de decontare de pe teritoriul lor.