Preţul mondial al uraniului, în scădere

În anul 2016, preţul uraniului a avut cel mai slab început de an din ultimii zece ani. Preţul octoxidului de uraniu, pe piaţa spot, a scăzut cu mai mult de 25%, fiind cea mai mică valoare înregistrată din 2 mai 2005, potrivit unor documente transmise de Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A.

Astfel, documentul spune că în primul trimestru al anului 2016, preţul a scăzut cu aproape 15% în comparaţie cu trimestrul al treilea din 2015 şi cu 26% faţă de primul trimestru al anului 2014.

Totodată, preţul contractelor de achiziţie de uraniu pe termen lung a înregistrat începând cu luna aprilie 2016 o scădere cu mai mult de 10%, faţă de preţul înregistrat în ultimul trimestru al anului 2015. Preţul pentru octoxidul de uraniu, conform ESA MAC3 pentru anul 2015 (indicator de preţ calculat de ESA ce reflectă valoarea medie a contractelor multianuale - noi şi existente- actualizată în cursul anului), a fost de 37,78dolari/lb (echivalentul a 83,11dolari/kg sau a 74,8 /kg), în scădere cu 21% faţă de valoarea înregistrată în anul 2014 şi anume 47,8 dolari/lb (echivalentul a 105,16 dolari/kg sau a 94,64 /kg).

Potrivit companiei Haywodd din Vancouver, preţul uraniului a scăzut din cauza absenţei achiziţiilor de uraniu ale producătorilor care au închis reactoarele japoneze în urma accidentului de la Fukushima. O altă cauză este producţia de minereu de uraniu, care a crescut în majoritatea minelor.

Alţi factori de scădere sunt, potrivit companiei canadiene, deciziile Germaniei şi Elveţiei de a opri toate reactoarele de pe teritoriul propriu, iar Statele Unite au pus în funcţiune ultimul reactor nuclear cu mai mult de 20 de ani în urmă. Alt factor de scădere a preţului uraniului, prezentat într-un document Nuclearelectrica, face referire la faptul că ne confruntăm cu o piaţă supra-alimentată care continuă să pună la dispoziţia cumpărătorilor cantităţi din ce în ce mai mari de materie primă. Stocurile de minereu acumulate la producatori, la nivelul anului 2014, se ridică la 217.000 tone de uraniu. Această cantitate este suficientă pentru a acoperi funcţionarea pentru următorii trei ani a reactoarelor aflate în operare, fără să fie nevoie de achiziţii noi de materie primă.

World Nuclear Association a concluzionat că programele recente de explorare a zăcămintelor de uraniu au contribuit semnificativ la creşterea resurselor disponibile de uraniu la nivel mondial, chiar în condiţiile în care piaţa de minereu de uraniu s-a deteriorat după anul 2011.

Nuclearelectrica a anunţat recent că a încheiat un contract cu firma canadiană Cameco pentru achiziţia de uraniu, motivând alegerea furnizorului prin preţul mai bun oferit. Prin acest gest, Nuclearelectrica a lăsat Compania Naţională a Uraniului (CNU) fără venituri, întrucât Nuclearelectrica este singurul său client.

În februarie, Nuclearelectrica a reziliat contractul CNU, după ce acesta a cerut majorarea cu 76% a preţului agreat pentru livrări, preţul solicitat fiind cu mult peste cel din piaţă. Administratorul centralei de la Cernavodă a ajuns astfel să cumpere uraniu de la compania canadiană Cameco. Nuclearelectrica a mai derulat în acest an o procedură de achiziţie de combustibil, respectiv o cantitate de 120 de tone de uraniu natural în pulbere sinterizabilă de UO2, câştigătorul fiind tot firma canadiană Cameco.

În februarie, fostul preşedinte Traian Băsescu a criticat managementul Nuclearelectrica pentru că a cumpărat uraniu de la canadieni: "Aflu cu surprindere că, la Centrala nucleară de la Cernavodă, nu se mai cumpără combustibil nuclear de la Compania Naţională a Uraniului. Directorul Nuclearelectrica, doamna Daniela Lulache, a decis să achiziţioneze combustibilul nuclear din Canada, de la compania Camenco. Motivul ar fi preţul mai bun. Nu am dubii că preţul canadienilor este mai bun. Problema este că preţul va fi mai bun doar pînă cînd România nu va mai produce combustibil nuclear. Pe urmă, va veni dependenţa de canadieni sau, de ce nu, de ruşi. Domnule prim-ministru Cioloş, vă rog opriţi această ticăloşie, indiferent care este preţul uraniului românesc. (...) Dacă Compania Naţională a Uraniului are probleme, ajutaţi-o acum".

Importul de uraniu este necesar deoarece avem un zăcământ care este în curs de epuizare, a declarat , în mai, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, care a apreciat ca fiind "tragic" faptul că nu s-au deschis noi perimetre de exploatare pentru a avea o producţie constantă.

Nuclearelectrica este controlată în proporţie de 82% de statul român, în timp ce Fondul Proprietatea are o participaţie de aproximativ 9%.