Preţurile cresc, dar cât reprezintă speculă şi cât majorarea costurilor de producţie?

Inflaţia ne-a făcut o nouă surpriză proastă luni, când radiografia sa anualizată a consemnat o creştere de 15,3% faţă de august 2021. Asta după ce în intervalul iulie 2021-iulie 2022 se consemnase o scădere modestă, dar totuşi scădere, faţă de intervalul anterior, de la 15,1% la 15%.

Partea ciudată când ne uităm la inflaţia pe august o reprezintă structura produselor-vedetă raportate de Institul de Statistică. De pildă, nu ne miră că la capitolul energie electrică, gaze şi încălzire centrală avem un avans de 36% faţă de august 2021, având în vedere cum au urcat preţurile din energie în ultima vreme, iar fotografia nu include totuşi preţurile din piaţă, ci pe cele de la consumator, unde există plafonare. Cu toate acestea, doar gazele s-au scumpit cu 70% faţă de anul anterior.

Şi la combustibili avem o urcare cu 31% care se suprapune destul de bine cu creşterea de 29% a ţiţeiului Brent în ultimul an, diferenţele fiind date aici de cotaţiile valutare (preţul se exprimă în dolari, dar am avut şi programele de compensare din România etc.).

Dar ce este mai greu de înţeles este că avem printre cele mai mari creşteri la produsele alimentare - creştere de 18,2% pe acest segment, faţă de 15,9% pe cele nealimentare şi 8,2% pe servicii.

De exemplu, făină s-a scumpit cu 34%, mălaiul cu 31%, cartofii cu 54%, uleiul cu 49%, legumele şi conservele de legume cu 27%, zahărul cu 30%, untul cu 29%.

Unele dintre aceste produse au şi cotaţii internaţionale şi ar fi util să aruncăm un ochi pe oscilaţiile lor anuale. Zahărul, de pildă, înregistrează o ieftinire de 2,9% în ultimele 12 luni, grâul a urcat cu 26%, porumbul cu 35%.

Exceptând zahărul, pare că preţurile mărfurilor agricole din producţia internă tind să se alinieze cu cele din pieţele internaţionale, făcând abstracţie de raportul dintre cerere şi ofertă pe plan local, care iese destul de şifonat într-un climat inflaţionist.

"Am avut un an agricol destul de slab şi o parte a scumpirii produselor de bază poate veni de aici, dar ne aliniem şi cu preţurile externe, pentru că aderarea la UE a presupus să acceptăm pieţele libere şi oricine ar putea să cumpere masiv de aici şi să exporte dacă ar exista diferenţe semnificative de preţ", spune analistul Aurelian Dochia. Acesta este de părere că ne aşteaptă o perioadă dificilă, cu costuri mari şi convulsii sociale, în urma căreia ne vom schimba structura energetică şi reforma capacităţile industriale pentru a ne adapta la împuţinarea resurselor.

Mai ales în zona poduselor de bază, unde consumatorul nu are alternative, comercianţii par să aibă mână liberă, astfel încât la orice reducere a vânzărilor pot răspunde rapid cu o nouă creştere de preţuri, iar efectul va fi similar cu cel din piaţa gazelor naturale, unde Rusia încasează mai mult, deşi vinde mai puţin, din cauza sancţiunilor.

• Scumpiri, dar şi reaşezări de preţuri

Efectul scumpirii energiei şi produselor de bază se va simţi şi în zone mai puţin elastice din perspectiva preţului, unde scăderea cererii şi a puterii de cumparare va genera şi preţuri mai mici.

De pildă, avem o singură ieftinire în tabelul cu inflaţia pe august, transmis de Statistică - la telefonie (cu 1% mai ieftină decât în august 2021), dar sunt de asemenea produse şi servicii care s-au scumpit mai puţin decât media inflaţiei, precum îmbrăcămintea (+6%), încălţămintea (+5%), produsele de uz casnic (+4%), articolele de igienă (+5%), articole chimice (+5%) etc.

De asemenea, sunt aşteptate corecţii în zona imobiliară, unde avem şi o creştere viguroasă a costului cu dobânzile bancare, dar şi în zona turismului. "Turismul de masă va fi afectat pe fondul exploziei preţurilor la gaze şi energie şi vor fi reaşezări de piaţă", a declarat Dragoş Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianţei pentru Turism (APT), citat de Agerpres, apreciind că nu este o perioadă foarte uşoară pentru turismul internaţional şi nici pentru cel românesc.

• Preţul lemnelor de foc e pus pe jar

Anul trecut, spre final de noiembrie, Romsilva anunţa că a vândut peste 1,46 milioane de metri cubi (mc) de lemn de foc pentru populaţie, preţul mediu la nivel de ţară fiind de 184 de lei/mc, care variază în funcţie de specie, sortiment şi locul de livrare. Acesta crescuse cu câţiva lei faţă de 2020, când costa 177 de lei/mc. Cel mai scump lemn era buşteanul pentru gater, cu un preţ mediu de 255 lei/mc în cazul speciilor tari, iar cel mai ieftin - 140 de lei/mc, pentru specii moi.

În acelaşi timp, preţul de vânzare pentru retail era de 350-400 lei/mc. În acest moment, preţul unui mc de lemn în magazinele de bricolaj pleacă de la 750 lei/mc şi poate urca semnificativ, cu cât ne apropiem mai mult de iarnă, având în vedere pachetul de măsuri care este discutat la nivel de UE în aceste zile şi care implică un program de reducere a consumului de gaze şi energie electrică, populaţia fiiind chemată să salveze industria ca în România Epocii de Aur.