Preţurile petrolului au crescut vineri cu peste 3%, susţinute de reducerea concretă şi ameninţările de reducere a producţiei, dar contractele futures au scăzut pe ansamblul săptămânii, pentru a doua oară consecutiv, pe fondul majorărilor agresive ale ratelor dobânzii de către băncile centrale şi al restricţiilor Chinei legate de Covid-19, care afectează perspectivele cererii, informează news.ro.
Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat că va opri exporturile de petrol şi gaze către Europa dacă vor fi impuse plafoane de preţ, în timp ce o mică reducere a planurilor de producţie de petrol ale OPEC+, anunţată săptămâna aceasta.
Preţul ţiţeiului Brent a crescut cu 3,3 dolari, sau cu 3,7%, la 92,45 dolari pe baril.
Cotaţia ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,11 dolari, sau cu 3,7%, la 86,65 dolari pe baril.
"În următoarele luni, Occidentul va trebui să se confrunte cu riscul de a pierde resursele ruseşti de energie şi de creştere a preţurilor petrolului", a declarat Stephen Brennock, de la firma de brokeraj pentru petrol PVM.
Presat de îngrijorările legate de recesiune şi cerere, preţul petrolului Brent a scăzut faţă de nivelul atins în martie, apropiat de maximul său istoric de 147 de dolari, după ce Rusia a invadat Ucraina.
În ciuda revenirii de vineri, ambele valori de referinţă pentru ţiţei au scăzut pe ansamblul săptămânii, petrolul Brent cu aproximativ 1,4% după ce, la un moment dat, a atins cel mai redus nivel din ianuarie.
Preţul petrolului WTI a coborât pe ansamblul săptămânii cu 0,9%.
Un oficial al Departamentului de Energie al SUA a declarat că oficialii de la Casa Albă nu iau în considerare noi eliberări de petrol din Rezerva Strategică de Petrol (SPR) a SUA, în acest moment, dincolo de cele 180 de milioane de barili pe care preşedintele Joe Biden le-a anunţat cu luni în urmă.
Anterior, secretarul pentru Energie, Jennifer Granholm, declarase pentru Reuters că administraţia cântăreşte necesitatea unor noi eliberări de petrol din rezerva strategică.