PREVIZIUNI IHS MARKIT: Cotaţiile materiilor prime vor atinge pragul de jos

Pandemia de Covid-19 a modificat perspectivele economiei globale într-un mod care, potrivit specialiştilor, nu a mai fost întâlnit în perioada postbelică, generând un şoc atât pe partea de cerere, cât şi pe cea a ofertei.

Piaţa materiilor prime a reacţionat la acest şoc, ceea ce se vede în evoluţia preţurilor mărfurilor. Analiştii atrag atenţia că lipsa cererii are, pe unele segmente, efecte mai dăunătoare decât orice întrerupere a ofertei.

Aşa cum arată IHS Markit Materials Price Index (MPI), preţurile materiilor prime sunt aşteptate să coboare cu mai bine de 32% în trimestrul al doilea din 2020, faţă de acelaşi interval din 2019, potrivit Exchange News Direct.

John Mothersole, director de cercetare pentru preţuri şi achiziţii în cadrul IHS Markit, spune: "Anticipăm că preţurile materiilor prime vor atinge pragul de jos în trimestrul al doilea din acest an. Volatilitatea zilnică de pe pieţe este încă ridicată, dar s-a mai redus faţă de mijlocul lunii martie, iar din aprilie am observat semne de stabilizare a pieţelor".

Sursa preconizează că preţurile materiilor prime vor fi "slabe" pe întrgul an 2020, chiar şi în 2021.

Conform IHS Markit, vom asista la o redresare economică de tip "U", nu "V", iar PIB-ul mondial nu va putea atinge nivelul din 2019 decât în 2022.

John Mothersole explică: "Această redresare prelungită are implicaţii asupra mărfurilor, care, potrivit aşteptărilor, nu vor atinge nivelul de utilizare fizică de la sfârşitul anului 2019 mai devreme de 2022. Creşterea mai lentă şi traiectoriile mai scăzute ale consumului fizic arată că preţurile mărfurilor nu vor fi nici în 2022 la nivelul de la finele lui 2019. Aşa cum arată indicele MPI, cotaţiile mărfurilor vor fi cu aproximativ 10% mai mici în 2022 comparativ cu sfârşitului lui 2019".

Indicele MPI măsoară evoluţia preţurilor spot medii săptămânale pentru materii precum ţiţeiul brut, produse chimice, metale neferoase şi feroase, pulpă de hârtie, cherestea, cauciuc, fibre, componente tehnologice, dar şi tarife de transport.

• Banca Mondială: "Preţurile mărfurilor vor scădea substanţial anul acesta"

Efectele pandemiei de Covid-19 vor reduce substanţial preţurile mărfurilor în 2020, potrivit estimărilor lansate recent de Banca Mondială (BM). Instituţia arată că preţurile de pe piaţa petrolieră şi ale metalelor au fost cele mai afectate de noua criză.

"Deşi a existat doar un impact moderat asupra perspectivelor mărfurilor agricole, întreruperile lanţului de aprovizionare, restricţiile la export şi stocurile create de guverne au generat îngrijorări legate de securitatea alimentară", notează BM, menţionând: "Perspectivele sunt extrem de incerte şi depind de gravitatea şi durata pandemiei, respectiv de momentul la care măsurile restrictive vor fi ridicate în totalitate. Preţurile energiei, care au scăzut cu 18,4% în primul trimestru din 2020, faţă de cele trei luni precedente, sunt de aşteptat să fie cu 40% mai mici în 2020 decât în 2019".

În condiţiile în care petrolul brut a fost tranzacţionat sub zero dolari în aprilie, BM estimează un preţ mediu al acestei materii prime de 35 de dolari pe baril în 2020.

Evoluţia preţului petrolului reflectă o scădere a cererii de profil care nu va fi compensată de tăierile de producţie l-a care s-au angajat ţările OPEC şi aliaţii acestora. În condiţiile date, BM subliniază că surplusul de petrol din trimestrul al doilea al anului curent va depăşi capacitatea de stocare şi va cauza întreruperi pe scară largă ale producţiei în rândul altor producători, în special din SUA şi Canada.

Pe măsură ce cererea se va redresa, preţurile petrolului se vor redresa la rândul lor, în 2021, conform BM, care anticipează o cotaţie medie de 42 dolari/baril pentru anul viitor. În octombrie anul trecut, BM anticipa un preţ de 58 dolari barilul pentru 2020 şi 59 de dolari/baril pentru 2021.

Recuperarea economiei este de aşteptat să aibă loc treptat şi la un nivel mai scăzut decât înaintea pandemiei, conform raportului BM, care preconizează că preţurile materiilor din sectorul non-energetic vor scădea cu 5% în 2020 şi se vor stabiliza anul viitor. În schimb, preţurile metalelor vor scădea cu 13% şi se vor redresa uşor anul viitor, potrivit BM.

Banca mai arată că, probabil, preţurile agricole vor rămâne în general stabile în 2020, datorită cererii relativ stabile şi a nivelurilor ridicate ale producţiei şi stocurilor de alimente de bază.

Cu toate acestea, întreruperile din lanţurile de aprovizionare şi şi stocurile create ar putea genera crize alimentare, potrivit BM.

Ceyla Pazarbasioglu, economist la Banca Mondială, declară: "Impactul economic al pandemiei va diminua cererea şi va provoca perturbări ale ofertei, afectând negativ ţările în curs de dezvoltare care se bazează foarte mult pe mărfuri. Autorităţile trebuie să evite să impună restricţii comerciale şi să ia măsuri care pun în pericol securitatea alimentară, întrucât cei săraci ar fi loviţi cel mai tare".

• Aurul, pe trend ascendent

Dacă majoritatea preţurilor materiilor prime au coborât în urma pandemiei, cotaţiile aurului au crescut cu 6,9% în primul trimestru - aceasta fiind a şasea creştere trimestrială consecutivă, generată de nevoia de plasamente refugiu, dar şi de ratele dobânzilor aflate la minime istorice, potrivit BM.

În plus, suspendarea operaţiunilor unor mine din America de Sud şi Africa de Sud au susţinut preţurile, la fel - activităţile de procesare reduse sau suspendate. Raportul BM precizează că aceşti factori şi cererea puternică din partea investitorilor au susţinut cotaţia aurului în pofida cererii slabe de bijuterii din India şi China.

• Naţiunile Unite: Preţurile materiilor prime au scăzut cu 20% în martie, la nivel global

Preţurile mărfurilor au scăzut, la nivel mondial, cu 20% în martie, acesta fiind cel mai puternic declin al tuturor timpurilor, potrivit datelor ONU, care mai arată că valoarea comerţului globalcu materii prime este aşteptată să se diminueze cu 27% în al doilea trimestru al acestui an.

Într-un raport statistic privind impactul probabil al pandemiei Covid-19, Conferinţa ONU pentru comerţ şi dezvoltare (UNCTAD) spune că a ajuns la nişte concluzii "fără precedent".

Raportul UNCTAD, preluat de gtreview.com, notează: "Observăm date şi evoluţii care ar fi fost de neimaginat în urmă nu numai câteva luni. Noile înregistrări statistice sunt stabilite aproape săptămânal, din cauza acestor evoluţii".

Valoarea totală a comerţului mondial cu mărfuri a scăzut cu 3% în primul trimestru al anului, însă această evoluţie este aşteaptă să se accelereze în trimestrul al doilea din cauza unei combinaţii de factori, inclusiv a măsurilor impuse de starea de urgenţă, de scăderea traficului aerian de mărfuri şi încetinirea producţiei industriale.

Indicele UNCTAD al preţurilor mărfurilor pe piaţa liberă arată o scădere generală de 1,2% în ianuarie, de 8,5% în februarie şi de 20,4% în martie.

"Declinul puternic al preţului carburanţilor a fost principalul motor al scăderii abrupte a indicelui. Acestea au avut un declin de 33,2% în martie, în timp ce preţurile mineralelor, minereurilor, metalelor, produselor alimentare şi materiilor prime agricole au scăzut cu mai puţin de 4%", conform UNCTAD, care precizează: "Scăderea de peste 20% a preţurilor mărfurilor în martie a fost un record în istoria indicelui. Prin comparaţie, în timpul crizei financiare globale din 2008, scăderea maximă lunară a fost de 18,6%".

În criza din 2008, scăderea preţurilor a durat în jur de şase luni. În criza actuală, UNCTAD subliniază că durata şi profunzimea tendinţei descendente rămâne prea incertă ca să poată fi prezisă.

Rebecca Harding, economist independent şi director executiv al Coriolis Technologies, afirmă că datele privind transportul maritim ar putea arăta cât de accentuată va fi scăderea volumului comerţului general în lunile viitoare.

"Aproximativ 80% din comerţul mondial este transportat pe mare şi, de la începutul anului, au existat peste 430 de cazuri în care liniile de transport au anulat călătoria", spune Rebecca Harding, adăugând: "Specialiştii estimează că acest procent va creşte în luna mai şi, pentru comparaţie, el este acum de aproape două ori mai mare decât în perioada crizei financiare din 2008. Cu alte cuvinte, cifrele din lunile următoare nu vor arăta prea bine".

UNCTAD atrage atenţia că un efect negativ major al pandemiei de Covid-19 a fost încetinirea globală a producţiei, care a reprezentat o problemă chiar înainte de izbucnirea coronavirus - în special în ţările industrializate.

Deşi China a înregistrat creşteri trimestriale ridicate ale producţiei anul trecut, în primele două luni ale acestui an, ţara asiatică a consemnat o "reducere accentuată a producţiei" - atribuită atât vacanţei de Anul Nou Lunar, cât şi carantinei impuse de focarul de Covid-19, izbucnit la la Wuhan şi în alte părţi.

Potrivit UNCTAD, în America de Nord, Europa şi Asia de Est, efectele directe ale Covid-19 asupra producţiei nu pot fi încă măsurate, deoarece majoritatea măsurilor de izolare au fost lansate în martie.

"Totuşi, aceste ţări au început anul 2020 cu scăderi ale producţiei industriale, care vor fi accentuate de măsurile impuse de pandemia de Covid-19",potrivit UNCTAD, care subliniază că producţia mondială a consemnat, de asemenea, o scădere accentuată cauzată în principal de ponderea mare a Chinei în domeniu".

UNCTAD a prognozat o scădere potenţială a PIB-ului global cu 1-2 trilioane de dolari pe parcursul acestui an, ca urmare a blocajului generat de pandemia de coronavirus.