PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAŞTE Patru ţări prietene nu ne vor în spaţiul Schengen şi în zona euro

Cancelarul social-democrat austriac Christian Kern şi ministrul său conservator de Externe, Sebastian Kurz, au respins, ieri, viziunea preşedintelui Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker cu privire la extinderea către est a zonelor euro şi Schengen, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Miercuri, în discursul său anual programatic despre starea Uniunii Europene, Juncker a schiţat o viziune a Uniunii post-Brexit, în care aproximativ 30 de state folosesc moneda unică europeană euro, iar un ministru UE al Finanţelor coordonează bugete-cheie în vederea ajutorării statelor care se confruntă cu dificultăţi. De asemenea, Juncker a îndemnat la primirea României şi Bulgariei în Schengen.

Oficiali francezi, germani şi est-europeni au primit pozitiv acest discurs.

"Consider acest concept ca negândit. Pur şi simplu nu are sens ca zona euro să fie extinsă înainte să fie rezolvate aceste probleme, deoarece, altfel, aceste vor probleme vor fi şi mai mari", a declarat Kern, evocând ca exemplu criza zonei euro în care Grecia s-a aflat pe marginea prăpastiei falimentului mai mulţi ani.

"Dacă doriţi, aceasta este o extindere a problemelor în fond şi la urma urmei şi nu un plus în cooperarea europeană. Eu cred că această idee nu este reflectată", a menţionat Kern, menţionând: "Zonele euro şi Schengen sunt deschise tuturor, dar numai cei care îndeplinesc criteriile (aderă).

Trebuie să evităm situaţii precum cea din Grecia".

Referitor la poziţia Austriei, avocatul Gheorghe Piperea a declarat ieri, pe Facebook: "Previzibil, Austria nu susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi la zona euro. Nu că nu ar deţine porţiuni consistente din economia românească ultra-profitabilă pentru austrieci (nu şi pentru românul de rând). Şi nici că nu ar deţine 30% din masa lemnoasă a României, tăiată câineşte în ultimii 15 ani pentru a face mobilă în Austria. Dar, cancelarul austriac a afirmat că extinderea celor două zone nu ar trebui realizată atât timp cât nu sunt rezolvate probleme precum fraudele fiscale, munca detaşată firmelor est-europene pentru a limita costurile. Hm... Fraude fiscale. Munca detaşată pentru salarii de doi lei, nefiscalizate în România.

Oare o fi vreo legătură cu nişte discuţii şi îndrăzneli ale unor autorităţi române pe zona fiscală din ultima vreme? Cu nişte suspiciuni de fraudă fiscală practicată aristocratic de nişte mega-manageri cu sânge albastru, austriac pe la noi? Oare seamănă treaba asta cu o atenţionare? Sau cu strategia «săriiiiţi, hoţii!»?"

Menţionăm că, tot ieri, oficiali germani s-au declarat sceptici cu privire la posibilitatea ca România şi Bulgaria să intre în viitorul apropiat în Schengen sau să adopte moneda euro, conform publicaţiei spaniole ABC.

Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, a declarat că nu vede pentru România şi Bulgaria "nicio posibilitate să intre în spaţiul Schengen". "Sincer vorbind, mai au un drum lung de parcurs", a punctat responsabilul german.

Opinii rezervate au fost exprimate de responsabilii germani şi cu privire la extinderea zonei euro şi adoptarea monedei comune de către România şi Bulgaria. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaueble, a salutat iniţiativa lui Juncker aflată "pe linia de bază a conceptelor noastre de politică europeană", dar a amintit că pentru ca alte ţări să se poată alătura zonei euro "este necesar să îndeplinească toate criteriile", iar o adoptare "prematură" a monedei comune poate genera multe probleme, dând ca exemplu cazul Greciei.

Este evident că statele care intră în zona euro "trebuie să fie capabile să gestioneze o monedă stabilă şi puternică, asupra căreia nu vor putea să intervină cu devalorizări", a explicat oficialul german, menţionând că Germania doreşte "o Europă puternică".

Mai tranşant decât Schaueble a fost preşedintele comisiei de finanţe a Uniunii Creştin Sociale (CSU - aliata bavareză a Uniunii Creştin Democrate a cancelarului Angela Merkel), Hans Michelbach, care s-a pronunţat clar împotriva extinderii zonei euro şi a spus direct că România şi Bulgaria nu îndeplinesc condiţiile pentru a se alătura acestei zone.

Împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen s-a pronunţat şi Xavier Bettel, care i-a urmat lui Jean-Claude Juncker în funcţia de premier al Luxemburgului, în 2013.

Şi premierul olandez Mark Rutte şi-a exprimat opoziţia faţă de intrarea Bulgariei şi României în zona Schengen, spunând: "Nu în acest moment. Ne opunem acestui lucru. Există prea multe temeri privind controalele la graniţă şi corupţia".

• Banca Austriei se opune relaxării condiţiilor pentru aderarea la zona euro

Guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny, a apreciat, ieri, că zona euro nu ar trebui să relaxeze condiţiile ce trebuie îndeplinite de statele membre UE care vor să adere la euro, adăugând că ar trebui analizate cu atenţie economiile statelor candidate, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Într-un comunicat publicat pe pagina de Internet a Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny, care este şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a subliniat: "O relaxare a criteriilor de aderare trebuie respinsă cu stricteţe în interesul stabilităţii pe termen lung a economiei europene".

Nowotny a precizat că principalele criterii ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la zona euro se referă la rata inflaţiei, evoluţia dobânzilor pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publică, stabilitatea cursului de schimb şi o serie de aspecte juridice precum independenţa băncii centrale.

"Însă, aşa cum experienţa ne-a demonstrat, luarea în considerare a criteriilor ce ţin de economia reală este absolut necesară pentru deciziile concrete", a spus Nowotny, dând ca exemplu balanţa comercială a unei ţări sau datele referitoare la locurile de muncă şi veniturile per capita.