Prima comemorare a atentatelor de la 11 septembrie, fără Osama

Pentru Statele Unite ale Americii data de 11 septembrie este una care produce frisoane chiar şi la 10 ani de la sângeroasele atentate, în ciuda faptului că în urmă cu cinci luni inamicul public numărul 1, Osama bin Laden, a fost executat. Pentru autorităţile americane, dispariţia şefului reţelei al-Qaida reprezintă un moment de uşurare, putând să se prezinte în faţa urmaşilor victimelor cu una din promisiunile post-atentat îndeplinite. "Filmul" acelei zile de coşmar merită să fie rememorat, pentru că sunt evenimente în istoria umanităţii care nu trebuiesc uitate pentru ca greşelile să nu se repete. Pe 11 septembrie 2001, 19 terorişti din reţeaua al-Qaida au deturnat patru avioane, lovind turnurile World Trade Center din New York şi clădirea Pentagonului, situată în apropiere de Washington. Bilanţul victimelor atentatelor s-a ridicat la 2.978 de morţi, dintre care 2.749 la New York. Turnurile gemene ale World Trade Center, cei mai înalţi zgârie-nori din New York, au fost lovite la un interval de câteva minute de două dintre avioanele deturnate. Primul aparat, un Boeing 767 al companiei American Airlines, având 92 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, a lovit primul turn la ora locală 08.46 dis-trugând etajele superioare ale clădirii. Al doi-lea Boeing, model 767, aparţinând companiei United Airlines şi având 65 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, a lovit cel de-al doilea turn al World Trade Center, întreaga scenă fiind transmisă în direct de pos-turile de televiziune din întreaga lume. Câteva minute mai târziu, un Boeing 757 al companiei American Airlines, cu 64 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, s-a prăbuşit peste Pentagon, provocând pagube însemnate la faţada vestică a clădirii Departamentului American al Apărării. Un al patrulea aparat Boe-ing 757, al companiei United Airlines, care transporta 44 de persoane la bord, dintre care patru terorişti, s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania, în estul ţării.Obiectivul precis al teroriştilor a rămas, până astăzi, necunoscut, la fel ca şi împrejurările exacte ale producerii catastrofei. Se pare că unii pasageri, informaţi prin telefonul mobil despre evenimentele din New York, i-au atacat pe terorişti. Cele două turnuri ale World Trade Center s-au prăbuşit unul după celălalt, sub dărâmături au fost prinse sute de persoane care nu putuseră fi evacuate şi mulţi salvatori, în timp ce întregul cartier Manhattan a fost acoperit de un nor de fum negru şi de praf.

Preşedintele George W. Bush a afirmat imediat după evenimente hotărârea de a-i pedepsi pe autorii acestor "atentate ruşinoase", subliniind că nu va face nicio diferenţă între "teroriştii care au comis aces-te acte şi cei care îi protejează". Au urmat operaţiunile din Afganistan şi Irak, cu multiplele lor implicaţii politico-economice, iar ches-tiunea protejării terorismului în aceas-tă zonă a globului este departe de a fi rezolvată. Pe acest palier, politica lui Geor-ge W. Bush a fost continuată şi de urmaşul său, Barack Obama.

Efortul de a-l captura pe Osama bin Laden a fost uriaş. Statele Unite au cheltuit 2.000 de miliarde de dolari în ultimul deceniu, peste 20% din datoria publică de 9.680 de miliarde de dolari, pentru a combate activităţile liderului reţelei teroriste al-Qaida, Osama bin Laden, potrivit unei analize Bloomberg. Pe 2 mai 2011, o trupă de comando, având în componenţă o echipă militară SEAL din marina americană, a luat cu asalt casa în care locuia Osama bin Laden, din Abbottabad, Pakistan, în urma raidului teroristul fiind ucis. O lună mai târziu, justiţia din New York a clasat dosarul "SUA contra Osama bin Laden", care conţinea peste 200 de acuzaţii împotriva liderului al-Qaida. Cu toate acestea rănile provocate de atacul terorist sunt încă deschise, fiind evident că data de 11 septembrie 2001 poate fi considerată una de cotitură pentru istoria modernă.