Primăriile nesustenabile financiar, adevărata problemă a administraţiei publice locale

Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale nu sunt sustenabile, atât timp cât în 50% din localităţi cheltuielile cu salarizarea personalului sunt mai mari decât veniturile proprii sau veniturile totale şi de aceea este nevoie de o reformare financiară a acestora, a afirmat, ieri, prim-ministrul Florin Cîţu, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România.

"Astăzi, în România, sunt jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale unde veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile, de exemplu. Acesta nu este un model sustenabil şi trebuie să vedem cum găsim o soluţie aici. În acelaşi timp, rata de colectare, în foarte multe din UAT-uri, nu este unde ar trebui să fie şi aici putem să discutăm de ce unele dintre UAT-uri preferă să nu fie în ghişeul.ro sau alte sisteme care ar ajuta la colectare. (...) Am două lucruri pe care vreau să le discutăm - pentru că le-am discutat şi înainte. E vorba de o reformă a cheltuielilor - să ne uităm puţin la cheltuieli - şi bineînţeles la gradul de colectare", a spus premierul Florin Cîţu.

Şeful Guvernului s-a referit şi la criteriile de alocare către UAT-uri a resurselor financiare stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"Ştiţi că există un fond de dezvoltare în PNRR care are resurse pentru toate UAT-urile din România. Şi aici trebuie să discutăm puţin criteriile. (...) este clar că sunt 2,1 miliarde euro care vor veni pe proiecte către dumneavoastră, dar trebuie împreună să găsim modul de a aloca aceste resurse, cum o facem: competitiv, în funcţie de numărul de locuitori, fiecare să primească aceeaşi sumă, etc.", a afirmat premierul.

La rândul său, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a afirmat că în PNRR, la reforme sunt prevăzute aprobarea legii zonelor metropolitane şi posibilitatea formării unor consorţii administrative.

"Legea zonelor metropolitane va asigura un statut şi un cadru coerent pentru dezvoltarea integrată a tuturor localităţilor din aceste zone metropolitane şi va atrage îmbogăţirea zonelor periurbane, lucru cerut expres de Comisia Europeană. Apoi, posibilitatea formării unor consorţii administrative va duce ca anumite tipuri de activităţi, de servicii publice din unele UAT-uri să poată fi exercitate şi pentru alte UAT-uri. Adică, cel mai important pentru noi este ca cetăţeanul sa fie servit, serviciile publice să putem să le asigurăm şi atunci putem să avem eficienţă", a precizat ministrul Cseke Attila.

Ministrul Dezvoltării a mai spus că vor fi reluate dezbaterile privind Codul finanţelor publice locale, proiect legislativ menit să asigure predictibilitate în acest domeniu.

În cadrul întâlnirii cu premierul şi cu o parte din membrii guvernului, primarii de municipii i-au cerut prim-ministrului Florin Cîţu susţinerea unui proiect de lege care să faciliteze unificarea voluntară a unei unităţi administrativ teritoriale cu municipiul reşedinţă de judeţ. Şeful Executivului nu a respins ideea, în contextul în care ea ar contribui la atragerea mai multor fonduri europene.

Deşi Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, s-a declarat, în general, mulţumit de deciziile luate de actualul guvern - enumerând creşterea cotelor din impozitul pe venit, acoperirea, în proporţie de 90% a cheltuielilor cu asistenţa socială şi revenirea Poliţiei Locale la autorităţile locale -, el a precizat că o problemă spinoasă nerezolvată de membrii Cabinetului Cîţu este costul standard per antepreşcolar.

"Deşi există din 2011 legea educaţiei naţionale, creşele au costul suportat aproape în integralitate de către primării în condiţiile în care costul standard la învăţământul preuniversitar există, dar costul standard la antepreşcolar nu există", a arătat Emil Boc.

El a mai precizat că primarii aşteaptă şi adoptarea Codului finanţelor publice locale, care va stabili anumite cote din impozitul pe venit, cote ce nu vor mai fi stabilite anual de Guvern aşa cum este acum, când în fiecare an, până la 31 decembrie, primăriile rămân fără sumele respective, câteva luni de zile.

Localităţile din România, inclusiv municipiile, vor avea numeroase oportunităţi de finanţare prin cele două mari categorii de programe cu fonduri europene care încep în acest an: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Programele Operaţionale 2021-2027, a arătat, în cadrul evenimentului, Cristian Ghinea, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

"Fondul pentru UAT-uri a fost ideea noastră, pentru care am muncit serios în negocierile cu Comisia. Nu mai are nicio altă ţară ceva similar. Pot spune că abia acum, în această vizită la Bruxelles am garanţia că insistenţa noastră politică a dat roade: vestea bună este că Fondul nu mai este pe lista de probleme, e pe lista de lucruri acceptate", a afirmat ministrul Cristian Ghinea.

Din perspectiva autorităţilor locale, inclusiv a municipiilor, vor exista Fondul local verde şi digital (dedicat Unităţilor Administrativ Teritoriale - UAT) şi Fondul pentru Valul Renovării, pentru care pot fi deja pregătite proiecte.

Cea mai mare parte a investiţiilor din Fondul local verde şi digital, cu sumă totală de 2,12 miliarde euro, va merge către proiecte de mobilitate urbană. Din această sumă vor fi finanţate şi construirea de locuinţe pentru tineri/locuinţe sociale/ locuinţe de necesitate/ locuinţe pentru specialişti din sănătate şi învăţământ. Tot în PNRR mai există Fondul pentru Valul Renovării, care are un buget propus de 2,2 miliarde euro şi care include intervenţii asupra clădirilor rezidenţiale multifamiliale (blocuri de locuinţe) şi intervenţii asupra clădirilor publice ale autorităţilor sau instituţiilor publice centrale şi locale din domeniile administraţie publică, justiţie, cultură, sănătate, ordine publică şi securitate naţională.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a mai spus că în această perioadă sunt în elaborare viitoarele Programe Operaţionale 2021-2027, care vor cuprinde opt programe regionale distincte, pentru fiecare regiune de dezvoltare din ţara noastră.