PRIMELE ESTIMĂRI DUPĂ ÎNCHIDEREA URNELOR: Emmanuel Macron şi Marin Le Pen, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa

Actualizare 21:07

Emmanuel Macron (En Marche!) a obţinut 23,7% din voturi la alegerile prezidenţiale din Franţa, potrivit primelor exit-poll-uri, citate de Realitatea TV, iar Marine Le Pen (Frontul Naţional) a atras 21,7 % din voturi. Cei doi urmează să fie votaţi în turul al doilea al alegerilor.

Conform acestor estimări, François Fillon (LR) şi Jean-Luc Melenchon (Franţa rebel) sunt pe al treilea loc la egalitate cu 19,5% din voturi. Benoît Hamon (Partidul Socialist) culege 6,2% din voturi.

Scorurile anunţate altor candidaţi: 5% pentru Nicolas Dupont Aignan, Jean Lassalle 1,5%, 1,2% Philippe Poutou, François Asselineau 0,8%, 0,7% Nathalie Arthaud şi 0,2 % pentru Jacques Cheminade.

---------

Actualizare 20:12: Secţiile de vot în marile orase se închid peste o oră, la ora României 21:00 (20:00 ora locală). În localităţile mici, secţiile s-au închis la această oră.

-------------

Actualizare 18:58 Franţa: 69,42% dintre alegătorii francezi au votat până la ora locală 17.00 în primul tur al alegerilor prezidenţiale

Ministerul de Interne a anunţat că 69,42% dintre alegătorii francezi s-au prezentat la urne până la ora locală 17.00 (18.00 ora României), iar secţiile de votare vor râmâne deschise până la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe, în vreme ce cele mai multe secţii se închid cu o oră mai devreme în Hexagon, transmite Le Parisien.

De asemenea, toţi cei 11 candidaţi au votat în prima parte a zilei în secţii din întreaga Franţă.

Analiştii se aşteaptă ca prezenţa la urne să ajungă până la ora închiderii secţiilor la 80%, iar mulţi parizieni au stat până la o oră la coadă pentru a vota în mai multe secţii cu probleme din capitala Hexagonului.

28,54% dintre alegătorii francezi s-au prezentat la urne până la ora locală 12.00 (13.00 ora României), adică peste prezenţa de vot anticipată de analişti, sugerând o mobilizare a votanţilor în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa.

De asemenea, această mobilizare a alegătorilor şi-a făcut simţită prezenţa şi în secţiile deschise peste graniţe, iar organizatorii au susţinut că prezenţa la vot peste aşteptări a dus la formarea unor cozi lungi în Montreal.

Însă, francezii au avut de aşteptat câteva ore pentru a vota şi în capitalele europene, precum Londra, Bruxelles şi Berlin.

În mod tradiţional, alegerile prezidenţiale franceze adună o prezenţă de aproximativ 80% din cei 47 de milioane de cetăţeni care au drept de vot în Hexagon.

O prezenţă ridicată la urne este favorabilă candidaţilor mai moderaţi, care se temeau că francezii indecişi vor renunţa să voteze în primul tur al cursei pentru palatul Elysee.

----------------

Actualizare 16:54 Rezultate în departamentele de peste mări ale Franţei

Melenchon a ieşit pe primul loc la St. Pierre şi Miquelon, cu 35,45% din voturi, fiind urmat de Marine Le Pen, cu 18,16% şi Macron (17,97%), potrivit postului de televiziune RTBF, citată de Hotnews. De asemenea, Melenchon a ieşit pe primul loc şi în Martinica, cu 27,36% din voturi, urmat acest de Emmanuel Macron, cu 25,53%, şi Francois Fillon, 16,85%. În Guyana, Melenchon a câştigat cu 24.72% din voturi, însă la mică distanţă de Marine Le Pen, care a adunat 24.29% din voturi. Emmanuel Macron este al treilea, cu 18,75%. În Guadelupa, Macron este pe primul loc, de data aceasta, cu 30.32% din voturi. Melenchon este pe locul al doilea, cu 23.99%. Francois Fillon completează "podiumul", cu 14,87%.

----------------

Actualizare 15:42 Francezii aflaţi în străinătate se plâng de timpii mari de aşteptare din faţă secţiilor de votare, arată Le Monde. Astfel, în Melbourne (Australia) şi în Londra (Anglia), alegătorii aşteaptă şi câte trei -patru ore înainte să poată vota.

----------------

Actualizare 14:45 Participare inegală în departamentele din Franţa

Rata de participare la vot a fost de 28,54%, la prânz, duminică, în Franţa, pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit Ministerului de Interne, aproape stabil în comparaţie cu prima rundă a anului 2012 (28.29%), potrivit Liberation.

Printre departamentele "elevi buni" se enumeră: Gers (38.46%, -1 faţă de 2012), Corrèze (38.11%, sau 4), fostul bastion al actualului preşedinte François Hollande, Cantal (36 , 34%, -2.5), Puy-de-Dome (35,91%, 8) şi Saône et Loire (35.72%, 3). Pe de altă parte, departamentele în care s-a votat cel mai puţin la prânz sunt: Val-d'Oise (20.65%, cu toate acestea, un punct în cinci ani), Val-de-Marne (21 21%, nici o schimbare), Pas-de-Calais (23,35%, -2), Vaucluse (23,47%, -12) şi Seine-Saint-Denis şi Hauts-de-Seine (23.93% ambele). În Sarthe, fostul bastion al candidatului de dreapta, François Fillon, participarea a scăzut brusc faţă de 2012 (aproape 6 puncte până la 28.86%).

--------------

Actualizare 14:14 Jan-Luc Melenchon şi-a îndeplinit datoria electorală

Candidatul Jean-Luc Melenchon, a votat duminică la Paris, la scurt timp în această după amiază pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale. Acesta este ultimul dintre cei 11 concurenţi ai Elysee care şi-a îndeplinit datoria electorală, după o aşteptare de câteva minute la coada de la şcoala Louis Blanc, în al zecelea sector al capitalei, potrivit Liberation.

-----------------

Actualizare 14:07 Preşedintele Hollande a votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a votat cu "emoţie în inimă" în această dimineaţă în primul tur al alegerilor prezidenţiale, acesta prezentându-se la urne în circumscripţia sa electorală din localitatea Tulle. Liderul francez a votat în jurul orei locale 10.00 (11.00 ora României), fiind înconjurat de o mulţime de susţinători în timp ce se pregăteşte să părăsească palatul Elysee, transmite Le Parisien.

Actualizare 14:07 Preşedintele Hollande a votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale

Hollande a dat mâna cu localnicii ca de fiecare dată când ajunge în circumscripţia sa electorală, deşi a fost înconjurat de un număr ridicat de agenţi de securitate ca urmare a atacului jihadist de pe Champs-Elysees, potrivit News.ro.

Înainte de a ajunge preşedinte, Francois Hollande a fost primar în perioada 2001-2008 în localitatea Tulle.

Susţinătorii i-au înmânat cadouri şi acesta a plecat din secţie în ropote de aplauze, întreptându-se spre Paris.

"Trebuie să trăim fără nostalgie, doar cu speranţă şi voinţă... Nimic nu se încheie", a declarat liderul fracez în faţa camerelor de filmat din Tulle.

De asemenea, acesta a precizat în faţa jurnaliştilor că întotdeauna are emoţii la urne, mai ales când el nu se regăseşte pe buletinele de vot.

Francois Hollande a susţinut că nu se numără printre alegătorii indecişi şi i-a asigurat pe francezi că s-au luat toate măsurile pentru a li se permite exercitarea dreptului fundamental de a vota.

-----------------

Actualizare 13:35 Prezenţă la vot de 28,54%, până la ora locală 12.00

Ministerul de Interne a anunţat că 28,54% dintre alegătorii francezi s-au prezentat la urne până la ora locală 12.00 (13.00 ora României), adică peste prezenţa de vot anticipată de analişti, sugerând o mobilizare a votanţilor în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, transmite Le Parisien.

O prezenţă la vot ridicată va fi crucială pentru a-i departaja pe primii patru clasaţi în sondaje, potrivit News.ro.

În 2012, 28,29% din alegători au votat până la ora locală 12.00 în primul tur al scrutinului prezidenţiabil din Franţa.

În mod tradiţional, alegerile prezidenţiale franceze adună o prezenţă de aproximativ 80% din cei 47 de milioane de cetăţeni care au drept de vot în Hexagon.

De asemenea, cea mai mare prezenţă de vot până la ora prânzului a fost înregistrată în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2007, atunci când 31,2% din votanţi s-au prezentat la urne.

Mai multe personalităţi au votat deja şi au cerut francezilor să meargă la urne în cele mai imprevizibile alegeri din ultimele decenii, inclusiv cântăreaţa Carla Bruni-Sarkozy şi şefa FMI Christine Lagarde.

-----------------------

Actualizare 13:29 Autorităţile franceze au evacuat o secţie de vot din cauza unui autovehicul suspect în localitatea Besancon

Autorităţile franceze au anunţat duminică dimineaţă evacuarea unei secţii de vot din localitatea Besancon, situată în apropiere de Dijon. Potrivit primelor informaţii, autorităţile au decis să evacueze secţia după ce un autovehicul furat a fost abandonat în apropiere, acesta având inclusiv motorul pornit, transmite Reuters.

Martorii au urcat pe reţelele sociale mai multe fotografii, care îi arată pe soldaţii puternic înarmaţi în faţa secţie din Besancon.

Acesta este primul incident de securitate semnalat în ziua alegerilor prezidenţiale din Franţa.

---------------

Actualizare 12:53 Principalii candidaţi la funcţia de preşedinte al Franţei, Marine Le Pen şi Emmanuel Macron, au votat deja.

-----------------

Actualizare 12:14 S-a deschis scrutinul în Franţa

Urnele se închid la ora 20:00 (ora României) în oraşele mici, respectiv ora 21:00, în oraşele mari, atunci când sunt aşteptate şi primele rezultate ale exit-pollurilor, potrivit Digi24.

--------------

Un număr de 47 de milioane de francezi sunt aşteptaţi să voteze duminică în cele mai imprevizibile şi surprinzătoare alegeri prezidenţiale din ultimele decenii, iar primii doi clasaţi din cei 11 candidaţi înscrişi în cursă vor trece în al doilea tur al luptei pentru palatul Elysee. În Franţa, secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), în vreme ce alegătorii au început să voteze încă de sâmbătă în teritoriile franceze de peste mări, inclusiv în Guadelupa şi Martinica.

Alegătorii pot vota la una din cele 69.245 de secţii de vot deschise atât în Hexagon, precum şi în teritoriile de peste mări ale Franţei, potrivit News.ro.

Pe teritoriul ţării, cele 66.546 de secţii de vot se vor deschide la ora locală 8.00 (9.00 ora României) şi se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României) - cu o oră mai târziu decât la prezidenţialele precedente, pentru a evita riscul divulgării rezultatelor. Totuşi, secţiile vor rămâne deschise până la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe din Franţa.

În unele colonii şi teritorii franceze de peste mări, votul începe de sâmbătă. Este vorba despre Guadalupe, Guyana Franceză, Martinica, Saint-Barthelemy, Saint-Martin, Saint-Pierre-et-Miquelon şi Polinezia. În Reunion, Mayotte şi în Noua Caledonie, votul se va derula simultan cu cel din Franţa.

Primul tur al alegerilor va avea loc sâmbătă şi în ambasadele şi consultatele de pe continentul american, inclusiv în Hawaii.

În 2017, în cursa prezidenţială se află Nathalie Arthaud, François Asselineau, Jacques Cheminade, Nicolas Dupont-Aignan, François Fillon, Benoît Hamon, Jean Lassalle, Marine Le Pen, Emmanuel Macron, Jean-Luc Melenchon şi Philippe Poutou.

Merită aminitit că niciun rezultat fie parţial sau definitiv, cu excepţia celor privind rata de participare, nu va putea să fie comunicat înainte de închiderea ultimelor secţii de vot din Hexagon, adică după ora locală 20.00 (21.00 ora României).

La ora locală 12.00 (13.00), ministrul de Interne va anunţa primele date despre rata de participare. Analiştii susţin că rata de participare va juca un rol extrem de important în aceste alegeri prezidenţiale, pentru că aproximativ o treime dintre alegătorii francezi au rămas indecişi până în ajunul primului tur.

Marine Le Pen va beneficia cel mai mult de o rată scăzută de participare la alegeri, în vreme ce o rată mare ar putea să însemne o victorie pentru un candidat mai moderat, precum Emmanuel Macron.

Ministrul de Interne va anunţa la ora locală 20.00 (21.00 ora României) primele rezultate preliminare, care în mod tradiţional au indicat cine va ajunge în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, deşi sondajele nu au fost niciodată atât de strânse ca în prezent, cu doar patru puncte procentuale între primii patru clasaţi: 23% pentru Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, 19,5% pentru Jean-Luc Melenchon şi 19% pentru Francois Fillon.

Legislaţia franceză impune amenzi ridicate pentru orice organizaţie care încearcă să publice rezultatele unor exit-poll-uri înainte de închiderea urnelor, dar legea a fost evitată în ultimele alegeri prezidenţiale prin realizarea unor ştiri despre un meci fictiv dintre Ungaria şi Olanda. Ungaria reprezentându-l pe prezidenţiabilul conservator Nicolas Sarkozy, iar Olanda pe socialistul Francoisn Hollande.

De asemenea, primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară în condiţii de securitate sporite, după atacul jihadist din urmă cu trei zile asupra poliţiştilor de pe bulevardul Champs-Elysees.

Un poliţist şi-a pierdut viaţa, iar alţi doi au fost răniţi atunci când un presupus jihadist a deschis focul cu o armă Kalaşnikov asupra unei dube a autorităţilor de pe aglomeratul bulevard parizian, forţându-i pe cei mai mulţi candidaţi să renunţe la evenimentele electorale din ultima zi de campanie, cu excepţia prezidenţiabilului de extremă-stânga Jean-Luc Melenchon.

Jihadiştii Statului Islamic au revendicat imediat atacul asupra poliţiştilor parizieni, dar l-au identificat greşit pe atacator drept Abu Yussef Belgianul, fiind în realitate vorba de un cetăţean francez pe nume Karim Cheurfi.

Totuşi, acest atac jihadist a ridicat întrebări serioase despre măsurile de securitate din preajma alegerilor anticipate, după nouă luni de relativ calm în Franţa.

Un alt incident a avut loc chiar în ajunul primului tur al alegerilor prezidenţiale, atunci când autorităţile au arestat un suspect care i-a ameninţat cu un cuţit pe jandarmii din Gara de Nord.

Analiştii au susţinut că atacul jihadist ar putea să zguduie serios înfruntarea electorală dintre Marine Le Pen, Emmanuel Macron, Francois Fillon şi Jean-Luc Melenchon.

Primii doi clasaţi în scrutinul de duminică se vor lupta în al doilea tur al cursei pentru palatul Elysee.

Autorităţile pariziene au suplimentat numărul poliţiştilor desfăşuraţi duminică pentru a asigura securitatea la secţiile de vot din capitală, în vreme ce măsuri suplimentare de securitate au fost luate în întreaga Franţă.

"Se va asigura un gardian suplimentar şi o consolidare a personalului la orice secţie de vot care are nevoie de aceste măsuri", a declarat un oficial al primăriei metropolei Paris.

Aproximativ 50.000 de poliţişti şi jandarmi, precum şi 7.000 de soldaţi, vor fi desfăşuraţi duminică pentru a-i proteja pe alegătorii din Franţa.

Până acum, sondajele arătau că alegătorii francezi sunt mai îngrijoraţi de locuri de muncă şi de starea economiei, decât de securitate şi terorism, dar aceste rezultate ar putea să se schimbe după atacul jihadist de pe Champs-Elysees.

Marine Le Pen a încercat imediat să folosească atacul jihadist pentru a se prezenta drept singura alternativă care va apăra ţara de radicalii islamişti, cerând extrădarea imediată a cetăţenilro străini care sunt monitorizaţi de serviciile de securitate din Franţa.

"Acest război împotriva noastră este neîncetat şi nemilos", a declarat preşedinta Frontului Naţional.

Fillon şi Macron s-au grăbit să promită că vor apăra ţara de terorism după ce ajung la palatul Elysee.

"Unii nu au luat toate măsurile împotriva acestui rău", a declarat Fillon.

Însă, Macron a aruncat vina pe acţiunile administraţiei conservatoare pentru tăierea locurilor de muncă din agenţiile de informaţii, care a dus la slăbirea securităţii Franţei.

"Nu îngenuncheaţi în faţa fricii", i-a îndemnat prezidenţiabilul de centru-stânga pe alegătorii săi.

Jean-Luc Melenchon a fost singurul candidat dintre primii patru clasaţi care şi-a continuat vineri programul de campanie în ciuda atacului de pe Champs-Elysees.

Acestea sunt primele alegeri prezidenţiale din istoria Republicii a V-a care se desfăşoară sub o stare de urgenţă, implementată în urmă cu un an şi jumătate după atentatele din Paris.

În total, 230 de persoane şi-au pierdut viaţa în atentatele teroriste care au zguduit în ultimii doi ani Franţa.