PRIMER:  Semnalăm de 6 luni că se adânceşte criza medicamentelor ieftine

Taxa clawback, aplicată medicamentelor sub 25 lei, produce efecte devastatoare pentru populaţie, sistemul sanitar şi industria de medicamente, susţine Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), prin intermediul unui comunicat de presă.

"Am explicat în repetate rânduri la Parlament, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor Publice şi la CNAS că în condiţiile în care taxa "clawback" - un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor - ajunge să reprezinte 25% din preţul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil iar producătorii au dificultăţi în a-l produce în continuare. Am arătat prin calcule economice că taxa "clawback" reprezintă 5 lei, adică 25% din costul unui medicament care la producător este 20 lei şi în farmacie sau spital 25 lei. Dacă scădem costurile de producţie, de desfacere şi celelalte taxe şi impozite rezultă practic că aceste produse au rentabilitate zero. Situaţia este şi mai gravă pentru medicamentele sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei" , a declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.

Potrivit organizaţiei, politizarea excesivă a subiectului medicamentelor şi găsirea altor explicaţii cum ar fi metodologia de calcul al preţului la medicamente sau exporturile paralele nu-şi au locul şi nu conduc la soluţii reale pentru stoparea dispariţiei medicamentelor ieftine, cele care costă în farmacie sau în spital sub 25 lei.

"Semnalele pe care le dau serviciile de urgenţă, spitalele şi medicii referitor la dificultăţile aprovizionării cu medicamentele esenţiale injectabile sau perfuzabile sunt adevărate, iar criză medicamentelor ieftine nu poate fi rezolvată altfel decât printr-un dialog cu producătorii locali care fabrică majoritatea medicamentelor sub 25 lei care se află în aparatele şi trusele de urgenţă din toată ţară", a mai precizat oficialul PRIMER.

"Romania are cel puţin 5 situri industriale de manufactură de produse injectabile şi perfuzabile în care pot fi fabricate aproape toate medicamentele deficitare, această fiind răspunsul pe termen lung la criză din sistem - cu toate acestea, autorităţile preferă rezolvări fără perspectiva, iar noi nu am fost contactaţi de nici un oficial pentru a găsi împreună soluţii, deşi ne-am exprimat în repetate rânduri disponibilitatea" a conchis Damian.

Taxa "clawback" s-a majorat în ultimii doi ani, în ciuda scăderii preţurilor la medicamente, ajungând la 20%, adică o creştere în al treilea trimestru din 2017 cu 30% faţă de aceeaşi perioada din 2016 şi cu aproape 60% faţă de al treilea trimestru din 2015. Estimările PRIMER arată că taxa "clawback" va creşte la 25-30% în 2018, putând conduce la o situaţii mai grave decât cele din prezent.