• Deprecierea este cea mai mare din ultimele şapte luni
Moneda unică europeană a consemnat, în intervalul 4 - 8 februarie, pe pieţele externe, cel mai mare declin săptămânal din iulie până în prezent, faţă de dolar, după ce preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi a declarat că un euro puternic ar putea încetini redresarea economică a regiunii.
Euro a coborât cu 2%, săptămâna trecută, pe piaţa din New York, la 1,3365 dolari. Declinul a fost cel mai important înregistrat după săptămâna încheiată în 6 iulie 2012.
Vineri, moneda unică a pierdut 0,3%, însă pe parcursul zilei a coborât până la 1,3353 dolari, acesta fiind cel mai redus curs atins după data de 25 ianuarie.
Euro a scăzut cu 2,5% faţă de cursul maxim al ultimelor 14 luni, înregistrat la data de 1 februarie: 1,3711 dolari. Amintim că, în reuniunea de săptămâna trecută, BCE a decis să menţină dobâna cheie la nivelul minim record de 0,75%, aşa cum anticipau analiştii. După anunţul privind menţinerea dobânzii, Mario Draghi a avertizat că aprecierea euro afectează preţurile din uniunea monetară şi mersul economiei. Oficialul BCE a subliniat că rata cursului de schimb nu este o ţintă de politică a acestei instituţii, însă ea "va monitoriza atent evoluţiile de pe piaţa valutară".
Afirmaţiile lui Mario Draghi au venit la scurt timp după ce preşedintele Franţei Francois Hollande a avertizat că zona euro ar trebui să-şi protejeze moneda vulnerabilă prin crearea unui mecanism de politică valutară.
Oficialul de la Paris a afirmat: "Europa lasă euro vulnerabil la mişcări iraţionale într-o direcţie sau alta. O uniune monetară trebuie să aibă o politică a cursului de schimb, altfel ajunge la o rată care nu are prea mare legătură cu situaţia reală a economiei".
Francois Hollande a fost contrazis, însă, de un oficial german, care se opune unei astfel de idei. Ministrul german al economiei Phillipp Roesler a declarat: "Obiectivul nostru trebuie să fie îmbunătăţirea competitivităţii, nu slăbirea monedei unice".
Afirmaţiile contradictorii dintre oficialul de la Paris şi cel de la Berlin vin în condiţiile în care economia Germaniei - cea mai mare din Europa - dă semne de redresare, iar cea franceză şovăie.