PRIN INTERCONECTORUL ROMÂNIA-BULGARIA ŞI GAZODUCTUL BRUA Anton Anton: "Coridorul Sudic poate fi extins în Europa Centrală şi Balcani"

Prin intermediul interconectorului de gaze România-Bulgaria şi a gazoductului BRUA, Coridorul Sudic poate fi extins către Europa Centrală şi Balcani, a afirmat ieri ministrul Energiei Anton Anton, în cadrul unei conferinţe organizate de Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze (FPPG), în contextul în care Romgaz a semnat recent o scrisoare de intenţie în cadrul Southern Gas Corridor Advisory Council pentru analizarea oportunităţii utilizării acestei infrastructuri pentru aducerea gazelor în regiunea noastră.

Domnia sa a declarat: "Miza nu-i numai de siguranţă şi independenţă energetică a României, miza este de dezvoltare, plecând de la aceste resurse (de gaze naturale), iar această dezvoltare trebuie pregătită. România este implicată în discuţiile de aducere a gazelor (în ţară), în planurile de dezvoltare a Coridorului Sudic. La Baku (Azerbaidjan) am propus semnarea unui memorandum de înţelegere pentru analizarea oportunităţilor de utilizare a infrastructurii de transport oferită de interconectorul România-Bulgaria şi de gazoductul BRUA. Prin aces-te rute de transport, Coridorul Sudic poate fi extins către Europa Centrală şi Balcani. Dacă ne uităm la viitor, Româ-nia este singurul producător semnificativ (de gaze) şi va fi şi mai important când gazele din Marea Neagră vor fi în exploatare, producător semnificativ în zona Balcanilor".

Coridorul Sudic este un proiect al Comisiei Europene (CE) prin care executivul european propune reducerea dependenţei energetice a UE de gazul rusesc şi să diversifice sursele de aprovizionare. Coridorul Sudic ar trebui să aducă gaze din regiunea Mării Caspice şi Orientului Mijlociu către Europa în Italia pe ruta Georgia-Turcia-Grecia-Albania-Marea Adriatică prin intermediul a trei conducte de gaze, dintre care primele două, cea din sudul Caucazului (South Caucusus Pipeline) şi cea care traversează Turcia (Trans-Anatolian Pipeline) sunt deja finalizate. Ultima parte a Coridorului Sudic, anume conducta Trans-Adriatică este în construcţie şi va fi dată în exploatare în 2020, potrivit estimărilor CE, acesta fiind unul dintre proiectele energetice strategice ale Comisiei, conducta având o capacitate de zece miliarde metri cubi de gaze pe an, asigurând 2,4% din consumul total de gaze naturale al Europei.

De menţionat că Serbia şi-a declarat intenţia pentru a construi un interconector de gaze cu ţara noastră, potrivit afirmaţiilor de la începutul lunii martie a acestui an ale ministrului Energiei din Serbia, Aleksandar Antic.

Ministrul sârb a declarat, în cadrul unui forum de afaceri, preluat de Agerpres: "Interconectorul cu Româ-nia este ideea noastră. Ei derulează lucrări mari de explorare la depozitele lor din Marea Neagră şi vor deveni un serios exportator de gaze naturale în jurul anului 2023".

Totodată, ministrul Anton Anton a mai afirmat în cadrul evenimentului de ieri că ţara noastră are ocazia de a deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, având în vedere zăcămintele din Marea Neagră, dacă Marea Britanie va părăsi spaţiul comunitar.

"Am constatat cu plăcere, dar poate şi cu un pic de îngrijorare, că în scurtă vreme, dacă Brexitul va avea loc, România va deveni primul producător de gaze din UE, astăzi fiind al treilea. Toate acestea necesită eforturi în toate direcţiile şi vrem să utilizăm aceste gaze în România, în folosul cetăţenilor şi al industriei gazelor româneşti. Vrem ca resursele pe care le avem să fie utilizate şi puse în valoare", a spus ministrul, care a amintit că Black Sea Oil & Gas a început demersurile de exploatare, exemplu care ar trebui urmat şi de celelalte companii.

"Sunt optimist în această direcţie", a arătat ministrul.

Oficialul guvernamental a mai spus că harta gazelor naturale se rearanjează, în contextul noilor descoperiri de resurse: "Pentru România, gazul natural este o şansă enormă nu numai azi, pentru că noi avem exploatări de gaze de mai mult timp, însă ceea se întâmplă în ultima vreme şi ce se întâmplă nu numai în ţara noastră ci în toată regiunea este că harta gazelor naturale se rearanjează. Asta şi datorită faptului că s-au găsit noi resurse în Marea Mediterană, în apropierea Ciprului, Turciei, Iraelului, Egiptului, ceea ce ne arată că discutăm deja de altă zonă potenţială din care să aducem gaze naturale".

• Anton Anton: "Gazele descoperite în Marea Neagră reprezintă o altă zonă potenţială de dezvoltare pentru regiunea în care ne aflăm"

Acesta a continuat: "Pentru Româ-nia, resursele de gaze naturale reprezintă trei lucruri importante: o şansă importantă de dezvoltare a comunităţilor locale, o impulsionare sau chiar revitalizare a industriei petrochimice şi o dezvoltare atât a economiei naţionale, în ansamblul ei, cât şi a zonei energetice bazate pe gaze naturale. În România, avem mai multe descoperiri, atât onshore, cât şi offshore. Nu cu multă vreme în urmă, au fost în zona de ştiri apocaliptice profeţi care spuneau că mai avem gaze pentru 8 ani, pentru mai puţin de 10 ani şi anunţau apocaliptic că perioada cu gaze din Româ-nia s-a terminat. Ei, nu e aşa. Am descoperit la Caragele un mare zăcământ onshore care ar putea alimenta cu gaze economia naţională sau pe români, după calculele specialiştilor, cinci ani de zile".

Ministrul Energiei a făcut referire şi la recentele declaraţii ale ministrului maghiar de Externe, care într-o vizită în Statele Unite i-a îndemnat pe americanii de la Exxon să înceapă producţia de gaze din Marea Neagră.

"Resursele din Marea Neagră depăşesc cu mult necesarul României şi înseamnă, aşa cum am spus, şi o redesenare chiar şi a consumului din regiune. Toate aceste descoperiri ne determină să afirmăm că România devine un pol energetic important în aceas-tă zonă. Vedeţi că mă feresc să spun hub pentru că acest termen e foarte la modă şi toate ţările visează să fie hub de gaze. Bulgaria, Turcia, Ungaria, toate au declarat că vor să fie hub de gaze. Noi nu vrem să fim hub de gaze, vrem să fim un pol şi un pod energetic, iar partea asta cu podul energetic ar fi mult mai importantă pentru că noi suntem o zonă de tranziţie. Toţi cei care au declarat că vor să fie hub nu au niciun strop de gaze în producţie".

Ministrul a admis totuşi că ţara noas-tră nu are suficiente reţele, nici de gaze, nici de electricitate, aspect la care încă se lucrează.

"Resursele nu înseamnă tot. (...) Astăzi, cel mult 35% din populaţia României are acces la reţelele de gaze, iar acest lucru nu este normal. Ungaria are peste 80%. Pentru a schimba aceas-tă situaţie, am schimbat legislaţia, am transmis drepturi de a extinde reţelele de gaze şi deja creşte activitatea în acest domeniu. De asemenea, sunt cinci sau şase combinate petrochimice care foloseau drept resursă primară gazul şi care sunt închise. Nu ştiu dacă ne dorim să le redeschidem sau să facem altele noi, dar cert este că această industrie suferă astăzi din lipsă de materie primă".

Domnia sa a mai făcut referire şi la necesitatea conversiei pe gaze a CET-urilor din unele mari oraşe, precum Timişoara, Craiova sau Deva, care acum funcţionează pe cărbune, precum şi la faptul că Ministerul are în vedere posibilitatea accesării de fonduri europene, anul viitor, pentru centralele în cogenerare de înaltă eficienţă din celelalte oraşe.