Cea mai contestată prevedere din noua lege a investiţiilor de către sindicate este cea care dă undă verde investitorilor străini să importe forţă de muncă din străinătate.
Din pricina neglijenţei cu care a fost tratată de 17 ani problema resursei umane, ţara noastră şi-a pierdut rolul firesc, de exportator şi a devenit net importator de forţă de muncă străină, consideră Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
Deşi întreaga Uniune Europeană se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă, ţara noastră, chiar dacă va apela în continuare la importul acesteia, se va confrunta în continuare cu situaţii de criză, deoarece va juca doar un rol de filtru. Dumitru Costin ne-a explicat: "UE are o problemă majoră în privinţa forţei de muncă şi va înregistra un vârf de criză în anul 2011. Singurele soluţii sunt aducerea de muncitori din sud, din Africa, sau din est, din Asia. Dacă se apelează la a doua variantă, România va fi doar un cap de pod între Asia şi Occident, deoarece, muncitorii calificaţi care vor ajunge aici, cu siguranţă vor pleca în scurt timp, iar noi vom avea permanent un deficit de forţă de muncă".
Totodată, domnia sa susţine că o infuzie masivă de cetăţeni străini pe piaţa românească va aduce prejudicii economiei româneşti.
"Accesul în UE şi prezenţa fondurilor structurale au creat un număr mare de locuri de muncă. Cetăţenii străini care ocupă aceste locuri au contribuţie zero la sistemul de securitate socială! Fiecare loc de muncă creat ar trebui să aducă contribuţii la sistemul de asigurare socială", a explicat Dumitru Costin. În plus, domnia sa consideră că încurajarea firmelor străine, de a aduce forţă de muncă din afara graniţelor va avea un impact social major. Domnia sa ne-a explicat: "Muncitorii români vor pleca în continuare în Occident, aici vor rămâne cetăţeni străini, care nu plătesc contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, iar noi vom deveni o ţară în care va creşte numărul de pensionari şi va scădea numărul de contribuabili".
În absenţa unor programe de dezvoltare socio-economică, liderii sindicali acuză ministerele de "viziuni poetice". Bogdan Hossu, preşedintele sindicatului Cartel ALFA, ne-a declarat:
"Avem foarte mulţi miniştri care se ghidează după speculaţii conjuncturale, "cu viziuni poetice", nu după proiecte viabile", precizând: "Dacă legea investiţiilor încurajează importul masiv de forţă de muncă suntem împotriva! Nu vrem să fim doar o poartă de acces spre Europa şi victimele unor speculaţii capitaliste". În consecinţă, problemele sociale care vor "înflori" în următorul interval de timp vor cauza instabilitate politică.
"Ceea ce ni se propune conduce la lipsa unui echilibru just şi la diminuarea consistenţei sociale", a conchis Hossu.
• Investitorii străini, speriaţi de regimul fiscal din România
Poziţia patronatelor în privinţa proiectului de lege s-a dovedit a fi una moderată.
Una dintre noile reglementări ale Legii investiţiilor, garanţia împotriva naţionalizării, exproprierii sau a altor măsuri cu efect echivalent, reprezintă în opinia lui Mihai Păsculescu, director general al Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), o măsură întârziată şi exclusivistă, prin care investitorii străini nu vor beneficia de acelaşi tratament la care au fost supuşi cei autohtoni şi care va şterge cu buretele exproprierile de până în prezent.
Mihai Păsculescu ne-a explicat: "Prin această măsură viitorii investitori nu vor fi în situaţia celor autohtoni, care au cumpărat acţiuni de la Societatea de Investiţii Financiare (SIF) sau de la Fondul Prorprietăţii de Stat (FPS) şi s-au trezit peste câtiva ani expropriaţi". Deşi vizează şi investitorii români, domnia sa a subliniat că această reglementare a fost introdusă în mod special pentru încurajarea investitorilor străini, care din pricina regimului fiscal, nu se vor înghesui nici anul viitor la noi în ţară.
"Nu văd o prezenţă masivă a investitorilor străini deoarece regimul fiscal, impozitul de 16%, este foarte mare comparativ cu al altor state membre UE", a adăugat Păsculescu.
Potrivit proiectului de lege, investitorii străini vor beneficia şi de sume obţinute cu titlu de despăgubire, ca urmare a unei exproprieri.
Un alt amendament din Legea investiţiilor, acordarea de bonificaţii de dobândă la contractarea unor credite, a stârnit mirarea patronatelor.
Ioan Dedu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR), ne-a explicat: "Este absurd, bonificaţia de dobândă nu se poate da în cazul unor firme private! În situaţia unei bănci private cum se poate proceda?". Domnia sa a subliniat că economia naţională are nevoie de investitori străini şi de forţă de muncă din afara graniţelor, cu condiţia ca aceste măsuri să nu creeze discriminare în rândul firmelor româneşti, fiind vizate în mod special întreprinderile mici şi mijlocii (IMM).
Reprezentanţii patronatelor consideră atitudinea radicală a sindicatelor drept justificată, deoarece, prin încurajarea investitorilor străini de a contracta forţa de muncă străină, "oamenii muncii" pierd din sursele de finanţare.
• Oamenii de afaceri reclamă lipsa unei dezbateri a legii
Reprezentanţii oamenilor de afaceri consideră proiectul legii Investiţiilor acest act normativ extrem de oportun, în situaţia în care ţara noastră se confruntă cu o concurenţă acerbă din partea statelor vecine în privinţa atracţiei de investitori şi a capitalului extern.
Deşi actul normativ va fi dezbătut de Parlament la începutul lunii noiembrie, oamenii de afaceri sunt revoltaţi de lipsa unei dezbateri publice a acestuia. "Noi oamenii de afaceri nu am intrat în posesia acestui document care ne vizează în mod special şi care nu a fost supus unei dezbateri publice", atrage atenţia Cristian Pârvan, vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Cristian Pârvan ne-a declarat: "Acordarea de facilităţi investiţiilor de minim 1 milion de euro reprezintă o măsură rezonabilă, deoarece acest prag a fost coborât şi, ca urmare, firmele mici vor putea intra în această categorie. În privinţa bonificaţiilor de dobândă, acestea trebuie acordate în limitele bugetului destinat acestora".
În privinţa prevederii prin care investitorii străini pot să transfere integral în străinătate profiturile ce li se cuvin (după plata taxelor şi a impozitelor), Cristian Pârvan nu consideră că prin această măsură, investitorii vor fugi de regimul fiscal din România. "Existenţa unor paradisuri fiscale este arhicunoscută, firmele apelează de mai mult timp la off-shore-uri în Malta sau Cipru, nu este o noutate că investitorii se feresc de cota de 16%", ne-a explicat Pârvan.