"Probabil va fi un război economic între state pentru suveranitate fiscală"

Reporter: Având în vedere multiplele modificări ale Codului Fiscal din ultima vreme, cum au perceput consultanţii acest sector, în perioada 2012-2013?

Luminiţa Ristea: Din punct de vedere al fiscalităţii, iarna aceasta ni s-a părut cea mai grea din ultimii ani. Fiscalitatea i-a influenţat pe toţi agenţii economici, atât pe cei la care ţineam contabilitatea, cât şi pe clienţii de audit. Indiferent de mărimea companiei, fiecare dintre societăţi a fost influenţată de schimbări. Am petrecut mult timp cu clienţii să le comunicăm ce s-a întâmplat, să le explicăm, să le transmitem informaţiile, după care au urmat alte întrebări şi am pierdut foarte mult timp cu fiecare client în parte. Şi clienţii au pierdut timp să implementeze măsurile. A fost foarte greu, solicitant, obositor, confuz câteodată.

Reporter: Autorităţile intenţionează să rescrie Codul Fiscal, în acest an. Ce părere aveţi despre această iniţiativă?

Luminiţa Ristea: Cred că este foarte bine să se rescrie Codul Fiscal, pentru că, până acum, au fost zeci de modificări. Dar ar fi bine ca această rescriere să se facă după ce vor fi operate şi restul modificărilor pe care autorităţile intenţionează să le mai facă. Trebuie să fie o continuitate a legilor fiscale.

Reporter: Cum consideraţi că ar trebui să fie noul Cod Fiscal?

Luminiţa Ristea: Ar trebui să fie mai stabil. Nu pot eu să judec politica fiscală a statului, dar trebuie să avem şi noi puţină linişte şi să reuşim să cunoaştem toate prevederile fiscale, să le înţelegem. În caz contrar, există riscul de erori, de interpretări greşite, pentru care vom fi amendaţi.

După o stabilizare la nivel macro-economic, ar trebui să avem, totuşi, o gândire pe termen mediu. Politica fiscală trebuie să aibă perspectivă, nu să fie făcută de pe o zi pe alta.

Există specialişti care ar putea vedea un scenariu - cum este România acum, cum o proiectăm pentru următorii zece ani şi ce ar trebui să facem să ajungem acolo. Ar trebui gândite unele măsuri la nivel macro-economic, unele pârghii şi ar trebui să se meargă pe cheltuielile economice - adică acele cheltuieli care creează locuri de muncă şi care produc noi venituri. Dacă investim în infrastructură, porturi, aeroporturi, va creşte turismul, exporturile etc. Mereu se spune că nu sunt bani, dar trebuie să gândim aşa: "facem o autostradă, punem o taxă". Statul, însă, nu vrea să primească aceşti bani.

Eu, pe aceste cheltuieli economice aş merge - să vedem cum banii pe care îi cheltuim ne pot aduce alte venituri la buget, nu să reprezinte cheltuieli definitive. Indiferent că se schimbă sau nu Guvernul, trebuie să se menţină optica fiscală.

Reporter: Autorităţile colaborează cu consultanţii şi cu mediul de afaceri pentru relizarea noii iniţiative?

Luminiţa Ristea: Au tot fost întâlniri, conferinţe, organizate de Camera Consultanţilor Fiscali, de firme de avocaţi, reprezentanţi de la Ministerul Finanţelor etc.

Reporter: Care credeţi că este problema acută a economiei, în acest moment?

Luminiţa Ristea: Problema pe care eu o văd foarte dramatică este contractarea pieţelor, a business-urilor.

Reporter: În aceste condiţii, ce business consideraţi că este de perspectivă?

Luminiţa Ristea: Consider că agricultura este un domeniu de perspectivă, care, probabil, ne va scoate din criză. Eu cred că agricultura are mare potenţial. S-au mişcat destul de mult lucrurile în domeniu, sunt bani interni, firme înfiinţate aici etc.

Reporter: Aici avem o problemă cu irigaţiile...

Luminiţa Ristea: Cei care doresc să facă o agricultură de calitate găsesc şi modul de finanţare şi de irigare a culturilor. Plus că vor veni noile fonduri europene.

Reporter: Aveţi contracte cu companii mari care doresc să intre pe piaţa noastră agricolă?

Luminiţa Ristea: În agricultură nu vorbim despre companii. Stăm de vorbă chiar cu persoane fizice. Avem acum un client - reprezentantul unui fond de investiţii din Luxemburg - care a cumpărat o firmă şi are activitate agricolă la noi. Sunt investitori francezi, belgieni, nemţi, alături de investitorii români. În judeţul Constanţa sunt investitori care au sute de hectare în arendă şi au cumpărat utilaje, beneficiind de bani europeni pe măsura Sapard şi din fondurile structurale.

Un alt domeniu de viitor este zona de industrie, în condiţiile în care şi acest segment are activităţi cu piaţă de desfacere - automotive, industria metalurgică - unde avem comenzi de afară.

Reporter: În ultima vreme, acest sector se confruntă cu o serie de probleme - sunt anunţate disponibilizări, sunt companii mari care au intrat în insolvenţă, cum ar fi "Oltchim" sau "Mechel", sunt oameni care au ieşit în stradă ...Mai este şi cazul "Hidroelectrica"...

Luminiţa Ristea: Este adevărat că sunt şi probleme, sunt greve, care, de altfel, îi pot supăra pe investitorii străini şi pot face cum a făcut "Nokia"... La companiile pe care le-aţi menţionat avem de-a face şi cu efectul căpuşării, fapt care a dus aceste societăţi în situaţia în care se află acum, nu că n-ar exista piaţă pentru ceea ce produc.

Reporter: Cum credeţi că poate fi combătut acest fenomen al căpuşării?

Luminiţa Ristea: Nu cred că voi trăi momentul în care acest fenomen va fi combătut... Trebuie să fie o transparenţă totală din punct de vedere al cheltuielilor, pentru că toată lumea se leagă de venituri. Ce fac organele de control financiar preventiv şi cei din AGA? Sistemul nostru este bolnav - sistemul de control, sistemul de organizare, sistemul de autorizare...

Nu s-a înţeles că aceşti bani sunt publici, nu privaţi. Toţi cred că banii din companiile de stat le aparţin. Ar trebui o revoluţionare în sistem. Legi sunt, dar nu sunt aplicate corespunzător şi acest lucru înseamnă că cei care le verifică nu-şi fac datoria.

Reporter: Energia poate fi un domeniu de viitor?

Luminiţa Ristea: Este foarte dificil în energie. Din informaţiile mele, au fost stopate investiţiile, ca urmare a reducerii subvenţiilor acordate de stat prin certificatele verzi. Toţi investitorii şi-au făcut nişte planuri de afaceri, iar valorile investite în zona de energie sunt imense. Planurile de afaceri au fost făcute bazându-se pe valoarea acestor certificate la data respectivă. Ca urmare a modificărilor anunţate, mare parte din aceste planuri nu mai sunt valabile, iar perioada de recuperare a investiţiei creşte. Aceste inves­tiţii sunt finanţate prin credite bancare, iar băncile, când aud toate declaraţiile politicienilor, nu mai au încredere în mediul investiţional. Eu consider că încrederea băncilor finanţatoare în zona de energie este foarte mică, iar băncile nu mai acordă credite. În aceste condiţii, nici sectorul nu se mai poate dezvolta.

Reporter: Ce ne puteţi spune, în general, despre piaţa bancară?

Luminiţa Ristea: Din punctul meu de vedere, băncile niciodată nu au fost un partener al întreprinzătorilor. În condiţii de criză, sunt, totuşi, bănci care şi-au mărit profitul, ceea ce nu este normal. Au fost refinanţate de stat, recapitalizate, banii noştri se duc la ei, ceea ce este imoral.

Reporter: Spuneţi că băncile şi-au pierdut încrederea în mediul investiţional, dar şi investitorii şi-au pierdut încrederea în bănci, mai ales după cazul "Bank of Cyprus"...

Luminiţa Ristea: După situaţia de la "Bank of Cyprus", probabil că o soluţie va fi împărţirea banilor în mai multe bănci.

Reporter: Cum caracterizaţi situaţia din Cipru?

Luminiţa Ristea: Recent, a intervenit, la noi, acea cotă de impozit de 50%, prin stoparea la sursă, în cazul plăţilor care se fac către acele off-shoruri din ţările cu care România nu are convenţii pentru evitarea dublei impuneri, respectiv acele paradisuri fis­cale unde sunt foarte mulţi bani asupra cărora nu există control. Această strategie a fost preluată de la Uniunea Europeană, pentru că şi la nivelul UE este o luptă împotriva paradisurilor fiscale. Cred că şi ce s-a întâmplat în Cipru face parte din această strategie, dar situaţia este puţin mascată. Fiecare ţară vrea să-şi repatrieze banii şi să şi-i gestioneze aşa cum trebuie. Probabil că va fi ca un război economic acerb între state pentru această suveranitate fiscală. Fiecare ţară vrea să dispună de cât mai mulţi bani ai rezidenţilor, să ştie că-i are, că-i gestionează şi că se bazează pe ei. Dacă cineva vrea să-şi ţină banii în ţări precum Insulele Virgine, este corect să fie supra-impozitat.

Reporter: Oricum, cei care au bani în Cipru au beneficit de un regim fiscal special...

Luminiţa Ristea: Pentru a depune bani în Cipru, costă circa 2.000-3.000 de euro pe an, doar să întreţii contul, plus 5.000-6.000 de euro - pentru deschiderea contului. Trebuie să-l auditezi pe IFRS, să ţii contabilitatea, să faci situaţii financiare anuale, să te ocupi de evidenţa contului, să numeşti persoane împuternicite...

Aşa că, dacă ai un milion de euro, este avantajos, dacă ai 10.000 de euro, nu se merită.

Reporter: În contextul economico-financiar despre care mi-aţi vorbit, cum a evoluat activitatea "Nexia"?

Luminiţa Ristea: Noi am evoluat foarte bine, faţă de ce s-a întâmplat în piaţă. Suntem pe locul zece în domeniul în care activăm. Am crescut foarte mult în ultimul an (2011-2012), au avut loc nişte fuziuni pe piaţa americană - patru firme s-au unit, două cu două - şi am evoluat de pe locul 12 pe locul 10. Suntem reprezentaţi în peste 100 de ţări, având mai mult de 20.000 de profesionişti.

Reporter: În ce ţară activează compania mamă?

Luminiţa Ristea: Suntem o reţea de firme independente. Noi reprezentăm o firmă românească, partea de conducere este la Londra, dar fiecare firmă este independentă. Ne întâlnim, colaborăm, ne referenţiem clienţii. În România suntem din 2004. Am şi reuşit să impunem brandul de "Nexia", în această ţară. Este zona "Big4" (n.r. "Pricewterhouse Coopers", "Deloitte", KPMG, "Ernst&Young"), sub care se află zona de reţele medii, unde ne aflăm şi noi. Colaborăm foarte bine cu colegii din celelalte reţele medii. În România suntem 20 de consultanţi şi mai avem şi firma de avocaţi, tot în jur de 20-30, care activează, de asemenea, sub umbrela "Nexia".

Reporter: Care sunt segmentele pe care activaţi?

Luminiţa Ristea: Oferim clienţilor noştri servicii integrate -consultanţă juridică, contabilitate, fiscalitate, audit şi suntem prezenţi şi pe partea de salarizare.

Reporter: Cum colaboraţi cu colegii din străinătate?

Luminiţa Ristea: Avem conferinţe anuale în afara ţării şi ne întâlnim periodic, vedem ce se întâmplă în celelalte state, cum evoluează economia, ce trenduri sunt. În afara câtorva ţări emergente - India, Canada, Brazilia, China -, în celelalte state se simte criza.

Reporter: Ce lipseşte ţării noastre, în domeniul consultanţei?

Luminiţa Ristea: Nouă ne lipseşte partea de management al averilor private. Colegii noştri din America, Germania, Anglia au clienţi - persoane fizice - foarte bogaţi şi cărora le spun ce să facă cu banii, le fac proiecţii financiare, să vadă cum stau acum cu investiţiile pe care le au, ce vor face când vor ieşi din afacere, când se vor retrage. Dacă au copii, trebuie să prevadă costurile cu şcolarizarea, să prevadă celelalte costuri uzuale etc.

Colegii noştri din afară concentrează în jur de 40% din afacere pe această zonă.

Şi la noi, dacă vorbim de zona medie - cei care au de la peste 1 milion de euro în sus -, se poate forma o astfel de piaţă. Deocamdată, însă, nu există o piaţă de consultanţi pentru oamenii bogaţi.

Reporter: Mulţumesc!