PROBLEMA CREDITELOR ÎN CHF Cancelaria premierului îi pasează pe debitori când lui Teodorovici, când parlamentarilor

Interesul guvernului Ponta pentru problema împrumutaţilor în CHF pare mare în mass-media, însă realitatea arată cu totul altceva.

La şapte luni de la explozia francului elveţian (CHF), clienţii împrumutaţi în moneda elveţiană se simt asemeni unei mingi de ping-pong, fiind pasaţi de la o autoritate la alta.

Aceştia au trimis mai multe petiţii autorităţilor statului, în care prezintă situaţia precară a debitorilor aflaţi, în mare parte, în imposibilitatea să-şi achite ratele şi propun soluţii care să le vină în ajutor.

Zilele trecute, doi dintre clienţii împrumutaţi în CHF, care au trimis acelaşi memoriu la preşedinţie şi guvern, au primit răspunsuri diferite din partea executivului.

În timp ce unul dintre debitori a primit următorul răspuns: "Referitor la memoriul dumneavoastră, vă facem cunoscut faptul că a fost transmis, spre analiză şi informare, MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE", celuilalt client i s-a răspuns: "Referitor la memoriul dumneavoastră, vă facem cunoscut faptul că a fost transmis, spre analiză şi informare, PARLAMENTULUI ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAŢILOR".

De asemenea, preşedinţia a răspuns debitorilor după cum urmează: "Am luat cunoştinţă, din petiţia adresată Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, despre solicitarea dumneavoastră.

În vederea analizării problemelor semnalate, petiţia dumneavoastră a fost trimisă la Camera Deputaţilor - Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci.

Urmează ca, în termenul legal, instituţia sesizată să comunice Administraţiei Prezidenţiale şi dumneavoastră, soluţia adoptată".

În memoriul transmis preşedintelui şi premierului, printre altele, debitorii solicită: "Va rog să mediaţi acest conflict între clienţi, bănci, BNR şi Statul român, care a făcut până acum căteva victime şi probabil va mai face şi în viitor. De asemenea, este posibil să genereze şi mişcări sociale.

Este evident că noi, tinerii care am luat credite în perioada 2007-2008, când nu era în vigoare programul Prima Casă, suntem discriminaţi faţă de cei care au accesat împrumuturi mai avantajoase prin acest program. În acest moment, zeci de mii de familii au fost lăsate la mila unor bănci care refuză negocierile cu clienţii pe care i-au ademenit prin mijloace de marketing. (...) Mii de familii de români de bună credinţă, buni platnici, au ajuns în pragul sărăciei şi al disperării întrucât li s-au vândut nişte iluzii - băncile au asigurat verbal, pe nişte oameni fără experienţă sau pregătire economică, de faptul că produsul potrivit nevoilor lor este creditul în franci elveţieni. Zeci de mii de familii au dorit să-şi facă un camin al lor şi acum sunt în pericol de a fi aruncate în stradă, prin executări silite din partea băncilor, după ce au plătit până acum, unii din ei, mai mult decât au împrumutat de la bănci. (...) Noi nu vrem bani de la stat, dar vrem să ne plătim ratele şi să ne rămână suficienţi bani cât să putem duce un trai decent".

În contextul în care consumatorii încă cer o lege a conversiei cu discount, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) lucrează la un astfel de proiect, urmând ca acesta să fie avizat de BNR şi aprobat, până la începutul lunii septembrie.

Proiectul de lege, iniţiat de fostul ministru de resort Darius Vâlcov pentru conversia creditelor imobiliare din valută în lei prevede, printre altele, o conversie cu discouont la sold, în lei sau în altă valută, a împrumuturilor contractate în valutele care s-au depreciat cu peste 50% faţă de leu, din momentul la care au fost făcute creditele, jumătate din suma rămasă de plată urmând să fie garantată de stat.

Printre altele, clienţii propun un discount de 25% la soldul creditului, precum şi eliminarea plafonului valorii imobilului garantat şi a plafonului de venit prevăzut în proiect.

Potrivit ministrului de finanţe Eugen Teodorovici, plafonul garanţiilor acordate de stat se ridică la 1 miliard de lei, în varianta actuală, cu posibilitatea de extindere.

Criza creditelor în CHF a izbucnit în luna ianuarie, când francul elveţian a explodat neaşteptat, ca urmare a desfiinţării, de către Banca Centrală a Elveţiei, a pragului de 1,2 CHF/EUR, stabilit în 2011.