Problema imigranţilor în Europa - criză umanitară fără precedent

Ziarul BURSA #Internaţional / 26 august 2015

Problema imigranţilor în Europa - criză umanitară fără precedent

Criza refugiaţilor este, în opinia analiştilor occidentali, cea mai gravă cu care s-a confruntat Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Circa 250.000 de imigranţi ilegali din afara Europei au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs, situaţie ce a creat o criză umanitară fără precedent.

Unii dintre aceşti refugiaţi provin din zone de conflict, precum Siria sau Afganistan, dar majoritatea vin din ţări africane motivaţi de dorinţa de a găsi un trai mai bun în Europa, ei profitând de anarhia din Libia pentru a tranzita această ţară şi traversează apoi Marea Mediterană mai ales către Grecia şi Italia. O altă rută, folosită în special de sirieni şi afgani, este traversarea Turciei şi apoi a unei porţiuni din Marea Egee către insulele greceşti.

În timp ce în Grecia şi Italia sosesc de obicei imigranţi clandestini proveniţi din afara Europei, Germania se confruntă, la rândul ei, cu un val masiv de refugiaţi originari în mare parte din ţările balcanice. Potrivit unor estimări, numărul imigranţilor clandestini ajunşi pe teritoriul german urmează să depăşească până la sfârşitul acestui an cifra de 800.000.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au anunţat luni că vor prezenta împreună o propunere pentru o politică de azil comună la nivelul Uniunii Europene şi au cerut Italiei şi Greciei să deschidă rapid centre de înregistrare a refugiaţilor.

Actualizare 18:00 Comitetul pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, convocat la Guvern pe tema imigranţilor

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a fost convocat la Guvern, pentru mâine, de către vicepremierul Gabriel Oprea, pe tema riscurilor privind creşterea fenomenului imigraţionist la frontierele României, arată un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a fost convocat mâine începând cu ora 15:00, la sediul Guvernului, iar şedinţa are ca temă evaluarea riscurilor şi posibilul impact de securitate ca urmare a creşterii fenomenului imigraţionist la frontierele României.

Potrivit sursei citate, vicepremierul Gabriel Oprea i-a informat azi şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe premierul Victor Ponta despre convocarea acestei şedinţe a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

În Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, condus de viceprim-ministrul Gabriel Oprea, sunt reprezentate următoarele ministere şi instituţii publice centrale: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului-Ministru, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare, Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

(A.C.)

-------------------

Actualizare 16:58 MAE: "A fost instaurată stare de necesitate în zonele de graniţă cu Grecia şi Serbia pentru 30 de zile"

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat azi, printr-un comunicat remis redacţiei, că a fost instaurată starea de necesitate în zonele aferente localităţilor Gevgelija şi Kumanovo, aflate în zonele de graniţă cu Grecia şi Serbia, pentru 30 de zile, din cauza fluxului de migranţi din Orientul Mijlociu.

MAE a emis o atenţionare de călătorie pentru cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se meargă în Republica Macedonia, că a fost instaurată starea de necesitate în zonele aferente localităţilor Gevgelija (frontiera cu Republica Elenă) şi Kumanovo (frontiera cu Republica Serbia) pentru 30 de zile, din cauza fluxului de migranţi din Orientul Mijlociu.

"Starea de necesitate vizează strict persoanele/grupurile de persoane amintite mai sus, fără a fi periclitată tranzitarea celor două puncte de frontieră de către alte persoane. Controalele efectuate la punctele de frontieră pot creşte timpul normal de aşteptare, de la 15 minute până la aproximativ 30 minute", arată sursa.

MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi deja în Republica Macedonia să se adreseze Ambasadei României la Skopje şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, iar pentru cetăţenii români, care au planificate deplasări înspre Republica Macedonia, să solicite informaţii cu privire la situaţia de pe teritoriul macedonean.

(A.C.)

----------------

Actualizare 15:20 Valul de imigranţi va continua sa crească în Europa

Poliţia ungară a recurs la gaze lacrimogene

Afluxul de imigranţi care intră în Macedonia dinspre Grecia va continua într-un ritm de aproximativ 3.000 de persoane pe zi în următoarele luni, estimează Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţi, transmite Reuters.

În paralel, europenii nu se înţeleg în privinţa unei "repartizări echitabile" a acestor populaţii pe teritoriile lor.

În jur de 300.000 de refugiaţi sau solicitanţi de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei în 2015, cu destinaţia Europa Occidentală, fugind din faţa conflictelor din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi din Asia.

Aproximativ 181.500 dintre aceştia au ajuns în Uniunea Europeană prin Grecia, iar restul de 108.500 prin Italia, potrivit datelor prezentate de Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi.

Toţi cei care vin dinspre Grecia urmăresc să ajungă în spaţiul Schengen prin Ungaria, după ce traversează Macedonia şi apoi Serbia, o situaţie care accentuează tensiunile din aceste ţări.

Aproximativ 10.000 de refugiaţi, dintre care o treime sunt femei şi copii, au pătruns pe teritoriul macedonean în weekend, iar autorităţile din această ţară au recunoscut că sunt depăşite de situaţie.

De la începutul anului, 2.373 de imigranţi au murit pe mare, cu 300 mai mulţi decât în aceeaşi perioadă din 2014, a precizat un reprezentant al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii.

Violenţele din Irak şi "degradarea condiţiilor" de trăi ale refugiaţilor sirieni în Turcia, Iordania şi Liban îi determină pe imigranţi să se indrepte către Europa.

Ungaria a început să ridice un gard de 175 de kilometri lungime la frontiera cu Serbia şi le reproşează partenerilor săi că nu fac suficient să o ajute. Janos Lazar, şeful de Cabinet al premierului ungur Viktor Orban, a afirmat că este necesar că UE să suplimenteze contribuţia financiară către Ungaria, pentru a-i permite Budapestei să gestioneze sosirea imigranţilor. Comisia Europeană a promis că va debloca opt milioane de euro, sumă considerată însă insuficientă de Janos Lazar, care a afirmat că UE "distribuie fonduri pentru protecţia frontierei în mod umilitor".

Ungaria este prima ţară din spaţiul Schengen şi ultima frontieră de trecut înainte ca refugiaţii să ajungă în ţările Europei Occidentale.

În contextul agravării crizei, poliţia ungară a recurs astăzi la gaze lacrimogene într-un centru pentru imigranţi pentru a împiedica un număr de 200 de imigranţi să părăsească acest principal centru de primire a imigranţilor din Roszke, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliţiei ungare, Szabolcs Szenti.

Imigranţii au refuzat prelevarea amprentelor digitale şi poliţia "a încercat să calmeze situaţia, dar ei au continuat să strige", a afirmat acesta.

În acelaşi timp, şeful poliţiei ungare, Karoly Papp, a anunţat tot miercuri că Budapesta va întări efectivele de poliţie de la frontiera cu Serbia, trimiţând peste 2.100 de poliţişti suplimentari pentru a controla fluxul de imigranţi, care a atins un nivel record în ultimele zile.

"Protejarea frontierei va fi consolidată suplimentar cu 2.106 poliţişti începând cu 5 septembrie", a declarat Karoly Papp, într-o conferinţă de presă la Budapesta. Poliţiştii suplimentari vor patrula de-a lungul frontierei şi se vor alătura celor 1.000 de poliţişti care activează zi de zi în zonă pentru a-i intercepta pe imigranţii ilegali, a adăugat Papp.

În total, 2.093 de imigranţi au trecut luni graniţa sârbo-ungară în apropiere de satul ungar Roszke, acesta fiind cel mai mare număr de imigranţi clandestini înregistrat într-o singură zi, cu doar câteva zile înainte ca autorităţile locale să termine gardul menit să împiedice sosirea imigranţilor.

(S.A.)

-------------

Armata bulgară a trimis blindate la frontiera cu Macedonia

Bulgaria a trimis blindate la patru puncte de frontieră cu Macedonia, în sprijinul poliţiei de frontieră, în cazul unui posibil aflux de imigranţi, a anunţat ieri Ministerul bulgar al Apărării, citat de France Presse. "În această etapă vom consolida preventiv paza frontierei, asigurată de poliţia de frontieră", a declarat postului de radio local BNR Nikolai Karavainov, un responsabil pentru operaţiuni în Ministerul Apărării de la Sofia, citat de Agerpres. Douăzeci şi cinci de soldaţi şi vehicule blindate au fost trimise la punctele de frontieră dintre Bulgaria şi Macedonia, dar numărul lor ar putea creşte în cazul în care situaţia se înrăutăţeşte, a spus el.

Bulgaria este deocamdată scutită de afluxul de imigranţi care sosesc din Grecia în Macedonia.

"Noi estimăm că riscul (unui astfel de aflux) este relativ limitat, deoarece Bulgaria respectă procedurile de înregistrare, ceea ce nu este cazul în Grecia, Macedonia şi Serbia", a declarat ieri ministrul de interne, Rumiana Bachvarova, pentru postul de televiziune Nova.

Bulgaria a găzduit de la începutul anului 15.000 de imigranţi ilegali, inclusiv sirieni veniţi din Turcia. Imigranţii reţinuţi în Bulgaria sunt plasaţi în mai multe tabere de refugiaţi înainte de a ajunge la un statut care să le permită, în cel mai bun caz, să călătorească în UE fără a se instala aici.

"Bulgaria îşi păzeşte bine frontierele sale", în timp ce imigranţii trec prea uşor prin insulele greceşti pentru a se îndrepta spre Europa de Vest, via Macedonia şi Serbia, a subliniat ministrul bulgar de externe, Daniel Mitov, într-o intervenţie la televiziunea bTV.

Bulgaria a construit la frontiera sa cu Turcia un gard de 30 de km, pe care intenţionează să-l extindă, şi menţine circa 1.000 de grăniceri pentru a împiedica intrarea imigranţilor ilegali.

Ungaria cere Uniunii Europene mai mulţi bani pentru a gestiona criza imigranţilor

Ungaria încearcă să obţină mai multe fonduri de la Uniunea Europeană pentru a putea face faţă celei mai grave crize a refugiaţilor după Al Doilea Război Mondial, a declarat ieri Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, potrivit Reuters. Comisia Europeană a propus ca Ungaria să primească aproape 8 milioane de euro pentru a putea face faţă crizei imigranţilor, sumă considerată insuficientă de executivul ungar.

"Uniunea Europeană distribuie fondurile pentru protecţia frontierei într-o manieră umilitoare. Vechile state membre au tăiat din banii pentru noii membri", a afirmat Janos Lazar, într-un interviu publicat ieri de cotidianul ungar Magyar Hirlap.

Remarcile oficialului ungar survin la o zi după ce preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a criticat guvernele statelor UE pentru faptul că "arată cu degetul'' pentru a căuta vinovaţi în loc să adopte măsuri viabile pentru a contracara criza imigranţilor. "Dacă nu luăm măsuri înţelepte, vom deveni o barcă de salvare care se scufundă sub greutatea celor care se agaţă de ea", a adăugat Lazar, în ceea ce pare a fi o referire la sutele de imigranţi care au murit în timp ce încercau să ajungă cu ambarcaţiuni dinspre nordul Africii spre sudul Italiei.

Membră a spaţiului Schengen de liberă circulaţie, Ungaria a primit deja de la începutul acestui an peste 100.000 de imigranţi, mai mult decât dublul celor 43.000 primiţi pe întreaga durată a anului trecut.

Poliţia ungară a anunţat că numai luni peste 2.000 de imigranţi au trecut graniţa dinspre Serbia în Ungaria. Ei au intrat în Ungaria cu doar câteva zile înainte ca autorităţile locale să termine instalarea barierei destinate să împiedice sosirea imigranţilor, anunţată pentru 31 august de guvernul ungar. Acest gard este prevăzut să se întindă de-a lungul celor 175 de kilometri ai frontierei sârbo-ungare.

Aceşti imigranţi fac parte din grupul de 7.000 de persoane care încearcă să ajungă în Europa de Vest şi a căror călătorie a fost blocată săptămâna trecută, după ce Macedonia a decretat stare de urgenţă şi şi-a închis frontierele, fiind copleşită de afluxul de refugiaţi.

Imigranţii care au trecut frontiera în Ungaria au declarat că au venit direct de la frontiera Macedoniei cu Grecia. Ei intenţionează să ajungă în Europa Occidentală şi în ţările scandinave.

Guvernul britanic anunţă noi măsuri împotriva muncii imigranţilor ilegali, inclusiv pedepse cu închisoarea

Guvernul britanic a anunţat noi măsuri împotriva imigranţilor ilegali, cei care vor fi găsiţi muncind fără forme legale riscând pedepse cu închisoarea şi confiscarea câştigurilor, transmite Reutes. "Oricine crede că Marea Britanie este uşor de înşelat ar trebui să nu aibă niciun dubiu, dacă te afli aici în mod ilegal, vom lua măsuri pentru a te împiedica să munceşti, să închiriezi un apartament, să deschizi un cont la bancă sau să conduci o maşină", a declarat ministrul pentru imigraţie, James Brokenshire.

"Vom continua să stârpim abuzul şi să construim un sistem de imigraţie care funcţionează în interesul poporului britanic şi al celor care se conformează regulilor", a continuat oficialul britanic.

Guvernul de la Londra a anunţat că, la revenirea din vacanţă a parlamentarilor, în septembrie, va înainta un proiect legislativ prin care munca ilegală va fi considerată infracţiune, pedepsită cu închisoarea până la şase luni şi amendă în cuantum nelimitat. De asemenea, câştigurile obţinute din aceste activităţi vor fi confiscate. Conform noilor măsuri, inculparea angajatorilor care folosesc cu bună ştiinţă mână de lucru ilegală se va face mai uşor, iar pedeapsa maximă prevăzută pentru aceste cazuri va creşte de la doi la cinci ani.

SUA vor primi între 5.000 şi 8.000 de refugiaţi sirieni în 2016

SUA ar urma să primească între 1.000 şi 2.000 de refugiaţi sirieni anul acesta, cărora li se vor adăuga între 5.000 şi 8.000 în 2016, a anunţat Departamentul de Stat, menţionând că există în studiu 15.000 de dosare înaintate de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), transmite AFP.

"Chiar dacă nu prin aceasta se măsoară succesul (unei politici), acceptarea de refugiaţi este o componentă", a comentat purtătorul de cuvânt John Kirby, precizând însă că SUA sunt "profund angajate pentru a ajuta tranziţia politică în Siria, astfel încât să existe un mediu sigur pentru sirieni să revină, inclusiv pentru milioanele care caută acum refugiu în Turcia".

Guvernul SUA a deblocat ajutoare umanitare în sumă totală de 4 miliarde de dolari din 2011 pentru refugiaţii din cauza conflictului din Siria.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi a anunţat în luna iulie că numărul refugiaţilor sirieni depăşise 4 milioane, cei mai mulţi aflaţi în Turcia şi în Liban.

UNHCR: Măsura de închidere a frontierelor pentru refugiaţi este o greşeală

Reprezentantul Biroului Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Serbia, Hans Friedrich Schodder, a estimat luni la Belgrad că măsura de închidere a frontierelor pentru refugiaţi este o greşeală, precizând că trebuie să existe un mecanism ordonat pentru trecerea graniţei în mod legal, relatează agenţia Tanjug.

Prezent la deschiderea în Belgrad a Centrului de Informare privind Azilul, Schodder a afirmat că UNHCR sprijină guvernul sârb şi cooperează cu el pentru a preveni o catastrofă umanitară.

Peste 7.000 de refugiaţi au trecut din Macedonia în sudul Serbiei, potrivit UNHCR, şi se aşteaptă să sosească un număr şi mai mare. UNHCR a primit asigurări din partea guvernului macedonean că "graniţa va fi deschisă pentru refugiaţii care îşi părăsesc ţara din cauza conflictului".

Întrebat în legătură cu folosirea forţei şi decizia de a pune sârmă ghimpată de-a lungul frontierelor, Schodder declara duminică pentru B92 că astfel de măsuri sunt greşite.

"Am spus aceasta în mod deschis şi continuăm s-o spunem. Vedem efectele închiderii frontierei între Grecia şi Macedonia şi deschiderea ei bruscă, pentru că în ultimele 24 de ore am avut un mare aflux de refugiaţi", a declarat Schodder.

Precizând că ţările au dreptul de a-şi reglementa frontierele şi intrarea persoanelor pe teritoriul lor, reprezentantul UNHCR a subliniat că, atunci când este vorba de refugiaţi, ei nu ar trebui blocaţi pentru a nu intra pe teritoriul unui stat. "N-ar trebui să existe nici un gard care să-i împiedice să obţină siguranţă şi protecţie", a afirmat reprezentantul UNHCR în Serbia.

Secretarul de stat din Ministerul sârb al Muncii şi Politicii Sociale Nenad Ivanisevic, prezent şi el la deschiderea Centrului de Informare privind Azilul, a anunţat că Serbia are un plan privind migraţia, ce va fi adoptat în această săptămână şi care va fi făcut public de către ministrul Aleksandr Vulin.

"Cooperarea dintre Serbia şi UNHCR este excelentă, dar aştept un ajutor financiar concret din partea Uniunii Europene, deoarece costurile privind imigraţia cresc continuu", a spus Ivanisevic, precizând că, potrivit ultimelor cifre disponibile, guvernul sârb alocă zilnic pentru imigranţi 15.000 de euro.

În partea sârbă a frontierei, agenţia ONU a afirmat că acţionează împreună cu autorităţile locale şi organizaţiile umanitare pentru a le oferi adăpost şi hrană nou-sosiţilor, dar că este nevoie de mai multe bunuri, inclusiv saltele de dormit, corturi etc.

Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună (IFRC) a făcut deja apel la un sprijin mai mare pentru zecile de mii de imigranţi vulnerabili care intră în Europa prin Balcanii de Vest. "Este nevoie de un mai mare nivel colaborare şi de eforturi colective pentru gestionarea cerinţelor umanitare ale celor afectaţi'', a afirmat IFRC într-un comunicat.

Referindu-se la Ungaria şi Croaţia, Ivanisevic a afirmat că se aşteaptă ca aceste ţări să primească solicitanţi de azil şi, dacă ele nu-şi vor îndeplini obligaţiile internaţionale şi vor începe să-i respingă la frontierele lor pe imigranţi, atunci Serbia va reacţiona împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene.

"Oricine intră în Serbia va fi tratat omeneşte, deoarece închiderea frontierei nu este politica noastră'', a declarat Ivanisevic.

La rândul său, Schodder a precizat că se aşteaptă ca Ungaria să se conformeze obligaţiilor internaţionale şi să nu le interzică solicitanţilor de azil intrarea pe teritoriul ungar.

Subliniind că UNHCR nu este de acord cu schimbările în legislaţia privind azilul în Ungaria, Schodder a estimat că Serbia, Grecia şi Macedonia nu ar trebui să fie pe lista cu ţări terţe sigure. "Dacă Ungaria refuză să accepte imigranţi şi începe să-i trimită înapoi, atunci aceasta va reprezenta o încălcare a obligaţiilor internaţionale'', a mai spus reprezentantul UNHCR.

Austria: Criza imigranţilor, un "dezastru umanitar''

Ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, aflat în vizită la frontiera dintre Macedonia şi Grecia, a calificat drept "dezastru umanitar" situaţia imigranţilor care se îndreaptă spre Europa de Vest şi a făcut apel la "o nouă strategie" europeană, relatează AFP. "Este un dezastru umanitar, un dezastru pentru Uniunea Europeană în ansamblul său, şi există o nevoie reală ca noi să reflectăm asupra situaţiei din Balcanii de Vest", a declarat presei ministrul Kurz, precizând că Austria va cere o reuniune a Comisiei Europene pentru a defini "o nouă strategie", în scopul de a face faţă problemei ce-o reprezintă miile de imigranţi care vin în Europa.

Kurz a deplâns absenţa unui control al imigranţilor "la hotarele Uniunii Europene'' şi a făcut responsabilă Grecia pentru aceasta. "Trebuie să găsim o nouă strategie pentru a susţine ţările din Balcanii de Vest şi Grecia'' şi de a le ajuta să facă faţă problemei ce-o reprezintă imigranţii, a mai spus şeful diplomaţiei austriece.

Grecia a înregistrat de la începutul acestui an peste 160.000 de imigranţi, sosiţi îndeosebi în insulele sale dinspre ţărmurile occidentale ale Turciei. Dintre ei, peste 42.000 au traversat Macedonia de la jumătatea lunii iunie, potrivit autorităţilor locale.

Confruntată cu această situaţie, Macedonia a închis recent trecerea pe la frontiera sa cu Grecia, dar numărul de refugiaţi a crescut rapid la mai multe mii de persoane, care au rupt cordoanele de poliţie sâmbătă şi şi-au continuat drumul.

Luni, imigranţii soseau în continuare cu sutele la frontiera greco-macedoneană şi intrau în mici grupuri în Macedonia, potrivit corespondentului AFP la Idomeni, un mic sat grecesc de la frontieră.

Circa 5.300 de imigranţi au fost salvaţi săptămâna trecută în Mediterana

Circa 5.300 de imigranţi, în special din Africa subsahariană, au fost salvaţi săptămâna trecută în Mediterana, în apropierea coastelor Libiei, a anunţat ieri Frontex, relatează AFP.

"Navele şi avioanele misiunii europene Triton, coordonată de Frontex, au ajutat la salvarea a aproximativ 3.400 din cei 5.300 de imigranţi salvaţi săptămâna trecută în apropierea coastelor libiene. Cei mai mulţi dintre ei au fost salvaţi în 27 de operaţiuni conduse la sfârşitul săptămânii (de vineri până duminică), unul dintre week-end-urile cele mai aglomerate de la lansarea misiunii în noiembrie 2014", se menţionează într-un comunicat Frontex.

"Nu am mai avut niciodată atâtea persoane la bord. Ne-am confruntat cu multe provocări sâmbătă, au existat numeroase nave în dificultate în acelaşi timp. Suntem bucuroşi că nu a fost înregistrat niciun deces", a declarat Lise Dunham, căpitanul navei norvegiene Siem Pilot, care a participat la operaţiuni, se mai spune în comunicat. Duminică, paza de coastă italiană a anunţat că a salvat sâmbătă, cu ajutorul navelor europene, 4.400 de imigranţi.

Potrivit Frontex, în primele şapte luni ale anului, circa 95.000 de imigranţi au fost salvaţi în Marea Mediterană.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9761
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5124
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2344
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7993
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.8318

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb