PROBLEME LA METROU Proiectul privind magistrala 4 riscă să piardă finanţarea din PNRR

Tronsonul Gara de Nord- Gara Progresu, al magistralei de metrou M4, va fi realizat din fondurile alocate Ministerului Transporturilor prin Programul Operaţional de Transport în perioada 2021-2027, a afirmat, ieri, vicepremierul Sorin Grindeanu (ministru al Transporturilor şi Infrastructurii), după ce în mass-media a apărut un raport al Corpului de Control din cadrul ministerului de resort în care se arată că, din cauza unor decizii greşite ale conducerilor succesive ale Metrorex, proiectul respectiv riscă să piardă finanţarea de 300 milioane euro acordată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

"Este singurul proiect în acest moment finanţat din PNRR, care îmi ridică semne de întrebare, apropo de finalizare şi de reuşita de accesa banii alocaţi. Celelalte proiecte din PNRR sunt în grafic pentru a obţine finanţarea alocată. În ceea ce priveşte M4, sunt convins că toate aspectele din raportul Corpului de Control erau cunoscute şi în momentul în care tronsonul Garada Nord-Gara Progresu a fost prins în PNRR de cine a fost prins şi erau cunoscute şi toate termenele şi avizele necesare implementării. Faptul că, în ciuda acestor aspecte, proiectul M4 a fost trecut în PNRR, este un mare semn de întrebare. Dacă lucrurile vor merge într-un ritm nedorit, voi face demersurile pentru a nu pierde banii respectivi (n.red. - 300 milioane euro) şi pentru a finanţa alte proiecte de acelaşi tip de transport. (...) Ca să nu pierdem finanţarea alocată în PNRR pentru M4, le-am cerut celor din zona CFR să vină cu back-up şi mi-au făcut două propuneri - tronsonul Craiova-Calafat şi quick wins-uri - la acestea din urmă existând în PNRR posibilitatea măririi sumei alocate. Dar asta nu înseamnă că acest proiect pe M4 îşi pierde finanţarea europeană. El poate fi mutat şi să fie parte din Programul Operaţional de Transport, care nu are termen de finalizare 31 decembrie 2026. Proiectul pe M4 este eligibil pe POT 2021-2027, unde se va aplica iar regula n+3. Semnul de întrebare rămâne legat de starea iniţială când s-a făcut PNRR şi a fost introdus acest proiect pentru că era cunoscut că este nevoie de aviz de la Ministerul Culturii, de aviz de la Mediu, de PUZ-uri şi de tot acest «schimb de amabilităţi» cu Primăria Municipiului Bucureşti", a declarat, ieri, vicepremierul Sorin Grindeanu, la briefingul de presă susţinut după semnarea unui protocol încheiat între compania Metrorex şi Primăria Sectorului 4 pentru derularea în comun a unor proiecte de regenerare urbană a zonelor din jurul mai multor staţii de metrou de pe raza sectorului respectiv.

• M4 - în aşteptarea PUZ-ului, acordului de mediu şi hotărârii de guvern necesare

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii a arătat că există mai multe concluzii în raportul întocmit de Corpul de Control pe care l-a trimis la Metrorex, concluzii de care trebuie să ţină cont toată lumea, inclusiv viitoarea echipă de conducere a companiei publice.

"Metrorex se află în plin proces de selecţie a membrilor Consiliului de Administraţie, care la rândul lor vor selecta directorul general. (...) Viitorii membri ai Consiliului de Administraţie trebuie să ţină cont de rapoartele Corpului de Control şi de situaţia economică a Metrorex. Singura modalitate legală de a întrerupe şirul de decizii proaste este cea de aplicare a OUG 109 cu mandat de patru ani pentru membrii Consiliului de Administraţie şi pentru directorul general, cu criterii clare de performanţă, cuantificabile, aşa cum ne-a cerut Comisia Europeană. Sigur că nu înţeleg de ce s-a terminat anul 2021 fără buget aprobat la Metrrorex. Pot să mă gândesc că s-a terminat intenţionat fără buget ca să se factureze foarte mult în alte părţi... Apropo de mentenanţă. Pot să mă gândesc la aşa ceva, nu?", a spus vicepremierul Sorin Grindeanu.

Situaţia privind proiectul M4 a fost comentată şi de Mariana Miclăuş, actualul director general al companiei Metrorex, care a susţinut că mai este nevoie doar de avizele de la Primăria Capitalei şi de acordul de mediu pentru a solicita Guvernului să aprobe indicatorii tehnico-economici ai proiectului, pe baza cărora să fie lansată licitaţia privind tronsonul Gara de Nord-Gara Progresul.

"Pentru această magistrală, a trebuit să obţinem o serie de avize. Mâine vom obţine ultimul aviz de la Primăria Municipiului Bucureşti. În 12 august am obţinut şi avizul de la Ministerul Culturii, pe care l-am despus la Primărie, mâine intră în comisie. Este ultimul aviz înainte de avizul final al Arhitectului şef al Capitalei. Cu avizul final emis de Arhitectul şef, PUZ-ul va intra în Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru aprobare. Doresc să menţionez că PUZ-ul la Ilfov s-a obţinut, magistrala trecând prin două unităţi teritorial administrative: Ilfov şi Bucureşti. După aprobarea CGMB, cele două PUZ-uri le vom depune la Agenţia pentru Protecţia Mediului în vederea obţinerii acordului de mediu, acord care este o condiţie pentru aprobarea HG privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici. După obţinerea HG, vom lansa licitaţia pentru proiectarea şi lucrările de execuţie a tronsonului Gara de Nord - Gara Progresul, din magistrala M4", a declarat, ieri, Mariana Miclăuş.

• Lipsa de personal şi necesitatea actualizării studiului de fezabilitate, alte două cauze pentru întârzierea implementării proiectului M4

Menţionăm că potrivit unui raport întocmit de funcţionarii Corpului de Control din cadrul Ministerului Transporturilor, Metrorex e în pericol iminent să piardă finanţarea din PNRR, de 300 milioane euro, pentru realizarea tronsonului Gara de Nord-Gara Progresu.

"În ceea ce priveşte construcţia Magistralei M4: Bucureşti- Secţiunea 1: Gara de Nord- Filaret, investiţie inclusă pentru finanţare în PNRR, echipa de control a constatat că va fi practic imposibil ca Metrorex SA să respecte calendarul orientativ pentru atingerea jaloanelor/ţintelor programului de finanţare, în sensul în care nu va fi posibil ca în trimestrul 4 din anul 2022, să aiba loc semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, prin derularea unor licitaţii deschise şi concurenţiale şi prin obţinerea autorizaţiilor relevante", se arată în raportul finalizat la jumătatea lunii august şi remis ministrului Sorin Grindeanu (PSD).

Raportul arată că Metrorex "a beneficiat de finanţarea necesară pentru a avea un proiect matur ce poate fi finanţat pentru implementare", dar acum "este necesară actualizarea Studiului de Fezabilitate în vederea punerii în aplicare a finanţării din PNRR pentru construcţia Magistralei M4: Bucureşti - Secţiunea 1: Gara de Nord - Filaret, cu alocarea de fonduri suplimentare din bugetul Metrorex SA".

Ratarea ţintei din PNRR ar fi fost cauzată, potrivit documentului citat de reorganizarea Metrorex din 2018, care a dus la includerea Serviciului Tehnic în cadrul Direcţiei de Investiţii. Or, arată raportul, întreaga activitate de investiţii din compania Metrorex este afectată serios de lipsa de personal provocată de reorganizare, ceea ce pune în pericol şi proiectul Magistralei 4 de metrou din Bucureşti.

"Din informaţiile şi documentele puse la dispoziţia echipei de control a rezultat faptul că activitatea de investiţii este afectată atât de lipsa de personal, cât şi se activităţile tehnice care nu contribuie la accelerarea realizării proiectelor, ci reprezintă doar o suplimentare a atribuţiilor Direcţiei Tehnice şi Investiţii. Astfel, au apărut dificultăţi în ceea ce priveşte cerinţele impuse de pregătirea şi derularea investiţiilor, raportat la numărul şi încarcarea personalului cu atribuţii efective în domeniul investiţiilor", se arată în raportul citat.

Angajaţii Ministerului Transporturilor arată în documentul respectiv că numai 29 de persoane din Metrorex se ocupă de toate proiectele de investiţii ale companiei. Tronsonul Gara de Nord - Progresu are prevăzute în plan 13 staţii şi un depou, iar contractul va include şi 15 rame noi de metrou.

Jalonul din PNRR se referă la investiţia I4 din componenta C4 - "Dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca" şi prevede: "Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrări, în urma unor licitaţii deschise şi competitive, şi obţinerea autorizaţiilor relevante."

Descrierea detaliată a jalonului arată: "Contractele dintre Ministerul Transporturilor/Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi societăţile câştigătoare vor fi semnate, în urma unei licitaţii deschise şi concurenţiale pentru achiziţionarea a 50% din lucrările la noile linii de metrou din Bucureşti şi Cluj-Napoca, după cum urmează:

- M4 Bucureşti: secţiunea Gara de Nord - Filaret (6 staţii), lungime 5,2 km;

- M1 Cluj-Napoca: SF. Maria - Europa Unită (9 staţii), lungime 7,5 km;

Lucrările incluse în această investiţie sunt: lucrări de rezistenţă structurală, staţii, interstaţii, tuneluri, galerii, alte construcţii."