Probleme privind votul din Diaspora

Alegerile prezidenţiale din luna noiembrie vor fi primele în care cetăţenii români aflaţi peste hotare vor putea vota prin corespondenţă. Deşi cei mai mulţi dintre cei aflaţi în Diaspora şi-ar fi dorit să voteze electronic, pentru a nu mai sta la cozile interminabile din faţa ambasadelor şi consulatelor, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a decis la începutul verii doar introducerea votului prin corespondenţă.

Din păcate, procedura este destul de stufoasă, iar cetăţenii români de peste hotare susţin că sunt prea mulţi paşi de urmat pentru a se înregistra în sistemul votului prin corespondenţă.

Criticile lor au fost preluate de ambasadorii ţării noastre din statele cu comunităţi mari de români care au adresat mai multe solicitări către Autoritatea Electorală Permanentă(AEP) şi către Ministerul de Externe.

Ambasadorii au protestat faţă de proasta organizare a prezidenţialelor din noiembrie 2019 şi au avertizat că vor fi probleme chiar mai mari decât la europarlamentare din cauza modificărilor legislative din ultima perioadă.

Diplomaţii au reclamat dificultatea găsirii sediilor pentru secţiile de vot, deoarece alegerile se vor desfăşura pe parcursul a trei zile - vineri, sâmbătă şi duminică. Ei susţin că va fi aproape imposibil să închirieze săli de la instituţii publice din ţara respectivă, pentru că acestea sunt ocupate vinerea cu activităţile obişnuite. Rămâne soluţia unor instituţii private, precum hotelurile, dar amintirea incidentelor de la precedentele alegeri ar putea îngreuna o asemenea soluţie.

A doua problemă ridicată este posibilitatea ca alegătorii să voteze în baza titlului de călătorie - un document care nu conţine codul numeric personal (CNP). Prevederea a fost introdusă în această vară în legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui. Lipsa CNP face imposibilă verificarea în softul care previne votul multiplu. Mai mult, legea prevede că cetăţenii care declară că şi-au pierdut actele pot cere eliberarea titlului de călătorie chiar şi în ziua votului, ceea ce ar putea duce la apariţia unor probleme logistice, dar fiind că în sediile consulatelor se vor organiza secţiile de vot.

Şefii misiunilor diplomatice şi cei ai oficiilor consulare sunt nemulţumiţi de obligaţia desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorilor acestora. Obligativitatea a fost introdusă în această vară în legea 370/2004. Ambasadorii şi consulii susţin că această obligaţie comportă un risc: nu există suficienţi angajaţi în misiunile diplomatice pentru a-i numi în aceste funcţii, ceea ce înseamnă că ambasadorii trebuie să apeleze la persoane din comunitate, fără a avea însă control asupra comportamentului sau chiar prezenţei acestora în ziua votului.

În aceste condiţii, este posibil ca în ţările cu mari comunităţi de români să reîntâlnim situaţia de la prezidenţialele din noiembrie 2014 şi de la europarlamentarele din 26 mai 2019. Diplomaţii susţin că, în ciuda extinderii procesului de votare de-a lungul a trei zile, este posibil ca majoritatea cetăţenilor să se prezinte în ultima zi şi astfel să se formeze cozi uriaşe în faţa secţiilor de vot din consulate şi ambasade.

Amintim că primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 10 noiembrie, iar numărul cetăţenilor români din diasporă înscrişi pe portalul special creat. La închiderea ediţiei, erau înregis-traţi pe portalul www.votstrainate.ro doar 19.500 de alegători români pentru vot la secţia de votare şi numai 20.090 de alegători pentru votul prin corespondenţă.