Problemele tinerilor, în atenţia liderilor europeni

Tinerii europeni sunt interesaţi de scrutinul care va avea loc la sfârşitul lunii mai pentru stabilirea viitoarei componenţe a Parlamentului European. Problemele cu care se confruntă generaţia tânără sunt multiple, dar dorinţa membrilor acesteia este de a avea în continuare o Europă unită, care să ofere şanse egale pentru toţi, indiferent de ţara din care fac parte.

Peste 300 de tineri din toată Europa s-au întâlnit în aceste zile la Sibiu pentru a discuta despre viitorul Uniunii, despre statul de drept, despre coeziune socială, despre digitalizare şi inteligenţa artificială, despre protecţia mediului şi despre importanţa votului la alegerile europarlamentare.

Ei au avut o sesiune de dialog cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi cu preşedintele Klaus Iohannis. Mulţi dintre ei consideră că preşedinţia Juncker a fost una de succes, dar actualul şef al Comisiei Europene a ţinut să îi contrazică. Jean-Claude Juncker a precizat: "Nu-mi place ideea că preşedinţia mea a fost una de succes. Voi considera că a fost una de succes, abia după ce va fi luată o decizie în privinţa Brexit. Mandatul meu în fruntea Comisiei Europene se termină în 31 octombrie 2019, ora 24:00. Aş dori ca, până atunci să avem o decizie finală privind Brexitul şi de aceea i-am transmis premierul britanic Theresa May să ţină cont de faptul că din 1 noiembrie nu voi mai fi preşedintele Comisiei Europene şi să grăbească ieşirea Marii Britanii din Uniune".

Una dintre temele dezbătute de tinerii europeni a fost migraţia, modul în care poate fi controlată şi procesul de integrare a migranţilor în societatea europeană. Referitor la acest aspect, preşedintele Comisiei Europene a menţionat: "În privinţa migraţiei, aceasta a constituit una dintre temele mele de campanie în primăvara anului 2014 şi am spus că ea poate fi rezolvată prin solidaritate. A durat destul de mult ca statele membre ale UE să înţeleagă acest lucru, dar am reuşit să relocăm persoanele respective şi să reducem numărul refugiaţilor de la 1 milion în 2015, la aproape 200.000 în prezent. Voi lupta mereu, pentru ca Uniunea Europeană să îşi deschidă graniţele în faţa refugiaţilor. Bineînţeles nu pentru toţi, ci doar pentru cei ale căror drepturi şi libertăţi sunt încălcate în ţara de origine sau care fug din calea războiului ori a unor conflicte armate".

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a arătat: "Migraţia este una dintre cele mai dificile provocări ale Uniunii Europene. Migraţia nu a fost inventată în secolul al XXI-lea sau al XX-lea. Ea face parte din istoria omenirii, defineşte omenirea. Migraţia schimbă ţările, destinele, culturile, credinţele, tradiţiile. Dar în 2015 ne-am confruntat cu un uriaş val de migraţie pentru care nu am fost pregătiţi. Acum ştim mai bine cum să facem faţă unor astfel de migrări în masă şi să impunem reguli corecte pentru toţi. Migraţia nu se va opri, ci va continua şi trebuie să fim pregătiţi prin introducerea de reguli bune pentru europeni şi pentru migranţi. Sub preşedinţia noastră la Consiliul UE am avut 13 întâlniri în care am discutat acest subiect şi cum să putem controla mai bine acest fenomen al migraţiei în masă".

Tinerii participanţi la dezbaterile organizate la Sibiu au susţinut că, pentru a se înregistra o prezenţă mai mare la urne şi pentru a implica mai mulţi cetăţeni prin participare activă, ar trebui redusă vârsta la care cetăţenii obţin dreptul de vot, fiind înaintată în discuţii vârsta de 16 ani.

Şeful statului a precizat că este de acord cu o asemenea idee, dar a menţionat: "Ar trebui să învăţăm despre procesul de vot şi despre democraţie de la o vârstă mai fragedă, ca să nu ne trezim în situaţia de acum când poţi să mergi la vot de la 18 ani, şi începi să înveţi despre alegeri la 38 de ani. Sunt pentru a da posibilitatea de a vota tinerilor. Dar suntem obligaţi să găsim o metodă, simplă, clară prin care să pregătim cetăţenii europeni despre ce este votul de fapt. Votul este despre ce ne interesează. Acest vot, de la sfârşitul lunii mai, este despre viitorul UE, despre siguranţa cetăţenilor despre siguranţa graniţelor, despre climă, despre ce facem cu Pământul nostru. Putem avea în Parlamentul European formaţiuni responsabile care vin cu un plan pentru viitor sau putem avea partide care critică Uniunea Europeană. De aceea, o informare este necesară".

La rândul său, Jean-Claude Juncker a arătat: "Când aveam 16 ani, în Luxembourg s-a introdus votul consultativ pentru tinerii între 16 şi 18 ani. Era un vot care nu era luat în considerare la numărătoare. Am constatat ulterior că votul adulţilor corespundea exact cu votul tinerilor între 16 şi 18 ani cu privire la procentele câştigate de fiecare partid politic. Eu am votat la 16 ani partidul al cărui preşedinte am devenit mai târziu şi pe care continui să îl votez".

Una dintre acuzaţiile aduse de tineri instituţiilor europene este lipsa transparenţei în procesul decizional şi faptul că sunt favorizate grupurile de lobby în detrimentul interesului general al cetăţenilor Uniunii. Preşedintele Comisiei Europene a precizat: "Eu am militat întotdeauna pentru transparenţă în activitatea instituţiilor de la Bruxelles şi pentru ca toate actele adoptate să corespundă interesului general şi nu unui interes particular exprimat prin politica de lobby. Nu doar companiile fac lobby, ci şi sindicatele. Sindicaliştii sunt cei mai mari lobbişti. În activitatea mea din fruntea Comisiei Europene, am dorit ca toate instituţiile UE să aibă o activitate transparentă. Din păcate, numai Comisia este transparentă total, în timp ce Parlamentul European şi Consiliul European mai au de lucrat cu privire la asigurarea principiului transparenţei. Cetăţenii trebuie să ştie cine vorbeşte, cui şi de ce".

Un alt punct important dezbătut de tineri cu cei doi preşedinţi a fost digitalizarea şi inteligenţa artificială. Ei şi-au exprimat temerile despre viitorul unei Uniuni controlată în întregime de inteligenţa artificială în detrimentul cetăţenilor. Preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să le alunge aceste nelinişti: "Trăim într-o lume digitală, nu trebuie să ne pregătim pentru ce va veni, ea există. Dar nu suntem pregătiţi. Se vorbeşte despre tehnologia 5G, care include inteligenţa artificială, iar dacă nu înţelegem cum funcţionează acest lucru, atunci ghinion. Trebuie să ne informăm cu privire la ce există şi care nu a putut fi prevăzut, în urmă cu mulţi ani nici măcar de specialiştii din domeniu. Una dintre cele mai mari realizări ale UE este Piaţa Unică. Dorim şi o Piaţă Unică Digitală, atât în domeniul serviciilor cât şi al produselor din domeniul tehnologiilor şi inteligenţei artificiale. Singurele întrebări pe care trebuie să ni le punem este cum vor fi protejate drepturile şi libertăţile noastre într-o lume tot mai digitalizată şi în care inteligenţa artificială va avea un rol din ce în ce mai mare. Iar acest lucru trebuie reglementat prin norme clare de instituţiile europene".

Ultima temă de dezbatere a fost legată de piaţa de muncă pentru tineri şi de faptul că aceştia nu sunt plătiţi corespunzător de către angajatori, care practică dumpingul în privinţa politicii salariale pentru proaspeţii absolvenţi de licee şi pentru licenţiaţii universităţilor. Jean-Claude Juncker a recunoscut că Uniunea Europeană are cea mai vârstnică populaţie activă în domeniul muncii, iar Klaus Iohannis a menţionat că este necesară schimbarea sistemului educaţional, introducerea educaţiei duale, pentru ca tinerii să fie pregătiţi profesional şi să acceadă mai uşor pe piaţa muncii.

Şeful statului a arătat: "Nu mai putem avea un sistem educaţional care să pregătească tineri pentru joburi care nici măcar nu există în acest moment. Trebuie ca sistemul să fie adapat cerinţelor actuale de pe piaţa muncii şi ar fi necesară o creştere a natalităţii pentru ca forţa de muncă a UE să atingă o vârstă mai redusă".

Dezbaterea s-a încheiat cu îndemnurile celor doi, adresate tinerilor, să se prezinte la urne şi să voteze la alegerile din 26 mai.