Producătorii autohtoni din majoritatea industriilor se plâng de lipsa de colaborare a autorităţilor şi de discriminare în favoarea companiilor străine. Situaţia devine cu atât mai îngrijorătoare, spun oamenii noştri de afaceri, cu cât produsele importate, în detrimentul mărfurilor româneşti, sunt nocive pentru organismul uman şi pentru mediul înconjurător. O astfel de problemă se întâlneşte în domeniul bunurilor electrice şi electronice, unde se merge mai mult pe import decât pe producţia internă şi unde sunt acceptate anumite metale grele utilizate la fabricarea respectivelor elemente.
Din motive de eficienţă energetică, începând cu 1 septembrie 2009 şi până anul trecut, în Uniunea Europeană (implicit în România), becurile incandescente şi alte lămpi ineficiente din punct de vedere energetic, dar care nu prezentau vreun pericol pentru sănătatea umană, au fost înlocuite cu lămpi economice care conţin metale grele cum ar fi mercurul.
Atât industria de profil, cât şi consumatorii şi presa străină au criticat măsurile UE, cuprinse în legislaţia europeană, susţinând, în primul rând, că cetăţenii nu au fost consultaţi.
Reprezentanţii din domeniu spun că, indiferent dacă un bec economic ce conţine mercur este sau nu spart, depozitarea acestuia este problematică, având în vedere că Uniunea Europeană nu obligă comercianţii să primească de la clienţi becurile folosite. Acest lucru înseamnă că 80% dintre corpurile de iluminat ajung în gunoiul menajer şi, în cele din urmă, mercurul ajunge în sol şi în apă.
Potrivit surselor citate, în ţara noastră nu există niciun fabricant industrial de elemente economice de iluminat, toate corpurile de acest gen fiind importate. În vara acestui an, autorităţile noastre au emis un Ordin prin care Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice acordă derogare unor aplicaţii de la restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase, cum ar fi mercurul sau plumbul, în echipamentele electrice şi electronice.
"Este o decizie păguboasă pentru economie şi mediu deopotrivă", sunt de părere specialiştii din domeniu.
Aceştia îşi motivează afirmaţia subliniind că, indiferent de cât metal este utilizat în producerea unor elemente, "nu există cantitate nenocivă când vine vorba de metale grele".
Sursele citate precizează: "Unul dintre aceste metale este mercurul, utilizat sub formă de vapori, neexistând niciun mecanism care să-l poată elimina din organism. În prezent, 90% din sistemul de iluminat este fabricat pe bază de elemente cu mercur. Vechile elemente de iluminat cu incandescenţă erau perfect ecologice, dar erau ineficiente energetic".
Producătorii din industria noastră de profil susţin că autorităţile nu discută niciodată cu reprezentanţii sectorului când iau astfel de măsuri, defavorizând producătorii autohtoni în favoarea produselor importate.
"Nu este vorba doar de industrie, însă în spatele firmelor româneşti se află locuri de muncă şi, respectiv, taxe la buget. Există soluţii de iluminat, fabricate în România, care nu conţin niciun fel de substanţe dăunătoare organismului", mai spun oamenii noştri de afaceri.
Potrivit specialiştilor, niciunul din corpurile economice de iluminat nu este însoţit de o semnalizare specifică menită să atenţioneze utilizatorii că se expun unor riscuri utilizând respectivele corpuri de iluminat.
Tehnologia alternativă este cea cu LED, becurile de acest gen consumând de circa zece ori mai puţină energie decât cele termice şi de aproximativ două ori mai puţin decât cele economice, potrivit specialiştilor în domeniu, care ne-au explicat: "Timpul mediu de funcţionare în cazul sistemelor termice este de 1.000 de ore. Becurile economice rezistă, în cel mai bun caz, 4.000-5.000 de ore, dacă sunt lăsate aprinse. La sistemele cu LED, discutăm de circa 50.000 de ore de bună funcţionare şi nu contează de câte ori sunt stinse sau aprinse. Costul acestora din urmă este de la de două ori şi până la de opt ori mai mare faţă de cel al lămpilor cu neon, în funcţie de complexitatea produsului cu LED-uri".
Sursele citate spun că nu există niciun plan de conştientizare a populaţiei asupra pericolelor la care se expun şi de obligare a producătorilor de lămpi fluorescente să le inscripţioneze, astfel încât populaţia să poată cumpăra aceste produse în cunoştinţă de cauză.