Profitul net al Remar Paşcani s-a redus cu 65% anul trecut

La finalul anului trecut, societatea Remar SA Paşcani (simbol RMAR) a contabilizat un profit net de 3.805.128 lei, în scădere cu 65,34% faţă de valoarea consemnată la acest capitol în anul 2008. De asemenea, cifra de afaceri a companiei a totalizat 85.399.592 lei, cu 4,31% mai redusă faţă de nivelul de 89.252.097 lei realizat în anul 2008. Veniturile totale s-au diminuat cu 15,39%, până la valoarea de 109.817.501 lei, în timp ce cheltuielile totale au scăzut cu 10,64%, încadrându-se în suma de 104.596.883 lei. Din diferenţa celor doi indicatori a rezultat un profit brut de 5.220.618 lei, cu 58,99% mai mic decât cel consemnat la finele anului 2008.

La finalul anului trecut, societatea păşcăneană avea datorii curente, care trebuie plătite într-un interval de până la un an, în valoare de 86.732.562 lei, constând în credite pe termen scurt (26.729.168 lei, din care 21.000.776 lei împrumut euro BCR), datorii pe termen scurt către furnizorii de leasing (1.606.902 lei), obligaţii de plată către furnizori (29.036.605 lei) şi alte datorii, inclusiv datoriile fiscale (29.359.887 lei, din care 27.936.256 lei datorie către Grampet). La 31 decembrie 2009, compania avea restanţe la bugetul de stat neachitate în valoare de 366.803 lei. În cursul anului 2009, s-au virat la bugetul de stat obligaţii în valoare de 23.726.601 lei. Volumul total al împrumuturilor financiare cu scadenţa peste un an de zile contractate de societate era de 14.207.957 lei.

"La nivel naţional, industria feroviară se află în impas şi va fi aproape de declin fără o susţinere substanţială. Avem specialişti care pot dezvolta industria de acest gen, dar este nevoie de o bună coordonare a relaţiei dintre autorităţile de reglementare în domeniu şi furnizorii de produse specifice, pentru ca industria autohtonă să poată supravieţui. Industria feroviară din România depinde încă în mare măsură de comenzile iniţiate de sistemul feroviar de stat, iar în condiţiile în care există o prezenţă masivă a statului în industria feroviară, aceasta depinde de voinţa politică pentru dezvoltarea sistemului de cale ferată de la bugetul de stat. Pe fondul acestui dezinteres, industria primeşte din piaţa internă comenzi sporadice. Sectorul de industrie feroviară în care activează compania noastră, devalorizarea leului, creşterea preţului la furnizori au diminuat profitul realizat", se arată în raportul administratorilor Remar SA Paşcani.

Principalii beneficiari ai serviciilor prestate de societatea păşcăneană sunt SNTFC CFR Călători SA şi SNTFM CFR Marfă SA, acestora adăugându-li-se şi SERVTRANS 29-22 şi CNCF CFR Iaşi. În cursul anului trecut, volumul reparaţiilor vagoane s-a diminuat cu 54% faţă de anul 2008, motiv pentru care Remar SA Paşcani a angajat contracte pentru produse cu valoare adăugată mare, şi anume de modernizare şi reconstrucţie a vagoanelor etajate, cât şi a noului serviciu de modernizare a trenului etajat TE. Cu toate acestea, în cursul anului trecut s-a consemnat o diminuare semnificativă a numărului de vagoane reparate, situaţie determinată şi de reducerea activităţii beneficiarilor.

În ce priveşte investiţiile, în anul 2009, Remar SA Paşcani a cheltuit la acest capitol 8.180.595 lei, în special în modernizări hale şi dotări cu maşini unelte. Pentru acest an, compania şi-a planificat investiţii de 34,77 milioane de euro, sumă din care 18,91 milioane de euro sunt destinaţi dezvoltării tehnologice prin achiziţia de echipamente şi know-how. O cotă de 15% din bugetul aferent investiţiilor ar urma să fie asigurată din resurse proprii, iar diferenţa din alte surse. "Un element important pentru necesarul investiţional în anii următori sunt proiectele de eficienţă energetică ce pot conduce la reducerea facturii de energie cu până la 70%. Pentru aceste investiţii se pot obţine şi finanţări nerambursabile care pot acoperi cheltuielile pentru realizarea proiectului, cât şi pentru realizarea studiilor de fezabilitate iniţiale. Business Advisory Servicies, un program administrat de BERD, finanţează partea de consultanţă a proiectelor de eficienţă energetică. O altă soluţie disponibilă pentru implementări este reprezentată de fondurile pentru investiţii în eficienţă energetică ce pot fi obţinute prin Ministerul Economiei şi Comerţului. Anul acesta a fost lansată o nouă tranşă de fonduri nerambursabile, în valoare totală de 95 milioane de euro", se mai arată în raportul administratorilor societăţii păşcănene.

Pentru perspectivă, conducerea Remar Paşcani preconizează că această companie îşi va menţine statutul de furnizor de prim rang în domeniul feroviar. "În abordarea pieţei materialului rulant, dezvoltarea va continua pe cele două direcţii principale: dezvoltarea ca furnizor de piese de schimb pentru materialul rulant şi lansarea în fabricaţie a unor noi prototipuri de vagoane călători cu valoare adăugată ridicată. Perspectivele societăţii pentru anul 2010 se înscriu în trendul de dezvoltare stabilit prin obiectivele fundamentale propuse în strategia de dezvoltare până în anul 2013, care prevăd creşterea cifrei de afaceri astfel încât la sfârşitul anului 2010 să se ajungă la valoarea de 200 milioane lei, din care 20% să reprezinte exporturile, extinderea pieţei interne şi externe de produse şi servicii în domeniul materialului rulant, precum şi atingerea unei rate a rentabilităţii la nivel de societate de minim 15%", se mai menţionează în raport.

Remar SA Paşcani este urmaşă a fostelor ateliere CFR, înfiinţate la Paşcani în 1869, prima unitate de acest profil organizată în România. Din 1968, Atelierele s-au transformat în Uzina Mecanică de Material Rulant, funcţionând sub această denumire timp de doi ani, iar din 1970, s-a apelat la titulatura de Întreprinderea Mecanică de Material Rulant, denumire care a fost păstrată până în 1991. În octombrie 1991, prin Hotărâre de Guvern, s-a înfiinţat SC Remar SA Paşcani, prin preluarea integrală a patrimoniului IMMR Paşcani, unitatea organizându-se, din 1992, în societate pe acţiuni, având ca obiect principal de activitate producţia şi repararea mijloacelor de transport feroviar şi a materialului rulant. În octombrie 2004, Remar SA s-a privatizat, pachetul majoritar de acţiuni fiind cumpărat de către Grupul Feroviar Român. În perioada scursă de la preluarea controlului asupra Remar, acţionarul majoritar a reuşit echilibrarea situaţiei financiare, deosebit de precară până atunci, a fabricii păşcănene. În paralel cu redresarea situaţiei financiare a societăţii, acţionarul majoritar a reuşit să implementeze şi un amplu program investiţional, odată cu majorarea semnificativă a volumului activităţii. De asemenea, compania din Paşcani a fost inclusă şi în planurile de extindere a activităţii iniţiate de Grupul Grampet. Conform ultimului raport disponibil, Grup Feroviar Român deţine 89,57% din societatea păşcăneană, diferenţa de 10,42% din titluri fiind în posesia altor acţionari.

Grupul Grampet este cel mai important operator privat de pe piaţa feroviară românească, desfăşurându-şi activitatea specifică prin intermediul Grupului Feroviar Român (GFR). Alături de acesta, din Grupul Grampet mai fac parte companii precum Remar Paşcani, Trans Expedition Feroviar SA, Transbordare Vagoane Marfă (GFR-TVM SA) Iaşi, Reva Simeria, Zelvoz Smederevo Serbia, Poiana Ciucaş SA Poiana Braşov, Turist Semenic SA Reşita, Rovit SA Valea Călugărească, Grampet Buituri SA Hunedoara.