PROGRAMELE ELECTORALE ALE PARTIDELOR PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN: Adoptarea euro şi aderarea la Schengen, obiective principale în PE

• PSD-UNPR-PC: "Sprijinim integrarea europeană a Republicii Moldova"

Primul punct în oferta PSD-UNPR-PC este absorbţia banilor europeni pentru România. "Ajutăm la atragerea fondurilor europene şi la alocarea de sume suplimentare pentru proiectele româneşti", se arată în broşura "România Puternică în Europa".

Oferta electorală a PSD- UNPR-PC mai constă în promovarea valorilor, culturii şi identităţii României.

Oficialii PSD-UNPR-PC mai au în vedere apropierea liderilor europeni importanţi de România, prin organizarea de vizite în ţară şi prin evenimente de promovare la Bruxelles.

Broşura mai precizează: "Rămânem un stâlp de sprijin pentru toţi românii stabiliţi în străinătate. Luptăm pentru ca românii să fie trataţi egal cu toţi cetăţenii Europei.

Apărăm interesele şi nevoile românilor în Europa, prin propunerea de noi legi, prin amendamente, interpelări şi intervenţii publice.

Asigurăm intrarea României în Spaţiul Schengen.

Asigurăm noi locuri de muncă, lucrând la legislaţia europeană şi la scheme de combatere a şomajului, după modelul Garanţia Europeană pentru Tineri - deja introdusă datorită social-democraţilor. Îi ajutăm pe tinerii români să studieze în străinătate, susţinând programul Erasmus şi finanţarea europeană pentru studenţi.

Combatem sărăcia prin contribuirea la programe şi legi care să reducă diferenţele materiale dintre cetăţenii europeni.

Luptăm în continuare pentru dreptul românilor la liberă circulaţie şi pentru dreptul lor de a munci fără restricţii în Uniunea Europeană. Sancţionăm orice derapaje sau abuzuri la adresa României, aşa cum am făcut-o până în prezent.

Promovăm drepturile femeilor şi egalitatea de şanse dintre genuri. Sprijinim integrarea europeană a Republicii Moldova.

Susţinem legile europene avantajoase pentru România şi le blocăm pe cele care i-ar putea defavoriza pe cetăţenii români".

• PNL: "Pact de cooperare a statelor din afara zonei euro"

"În Parlamentul European, noi, liberalii, vom lupta pentru măsuri economice concrete, de la eliminarea birocraţiei şi a pericolelor fiscale până la prioritizarea fondurilor europene către proiectele industriale care includ producţia locală", specifică Manifestul Partidului Naţional Liberal (PNL), în debutul său.

Potrivit documentului, este esenţială sprijinirea domeniilor-cheie precum politică financiară, integrarea tinerilor în piaţa muncii, industrie, energie, agricultură, infrastructură, IMM-uri, IT&C şi Tehnologie, de care depinde creşterea economică şi puterea economică a României pe piaţa europeană. Din punct de vedere financiar şi fiscal, partidul condus de Crin Antonescu va susţine introducerea obligativităţii analizei de impact asupra statelor din zona euro pentru fiecare măsură de guvernanţă financiară şi fiscală adoptată de Eurogrup. Pe lângă acest lucru, PNL susţine crearea unui pact de cooperare a statelor din afara zonei euro pentru reprezentarea intereselor de politică financiară ale economiei româneşti în UE şi mai susţine crearea Obligaţiunilor Europene de Investiţii, "ce ar urma să fie motorul de finanţare a proiectelor europene majore de infrastructură".

În ceea ce priveşte măsurile pe care oficialii PNL vor să le întreprindă în domeniul industriei, flexibilizarea ajutorului de stat, prioritizarea fondurilor europene sau realizarea unei analize de impact a politicilor de mediu asupra industriei reprezintă principalele puncte. Totodată, liberalii vor alocarea unor fonduri UE pentru industria auto din ţara noastră şi propun integrarea companiilor din industria de apărare românească într-un conglomerat european pe structura EADS. "Industria românească să se încadreze în categoria industriei uşoare, iar produsele româneşti să beneficieze de brandul şi pieţele UE şi NATO", notează documentul.

În ceea ce priveşte Manifestul publicat, PNL "va susţine în legislaţia europeană dezvoltarea producţiei de energie pentru consumatorii individuali şi comunităţi în afara reţelelor naţionale de distribuţie" şi, în acelaşi timp, prioritizarea finanţărilor europene pe acele proiecte de infrastructură care permit accesul la piaţa energetică globală şi construirea unui terminal LNG (gaz natural lichefiat) la Constanţa şi conectarea la terminalele din sudul regiunii".

Liberalii au specificat în Manifest şi faptul că vor susţine plata de bază acordată tinerilor fermieri de până la 40 de ani, care îşi încep activitatea, şi completarea acesteia printr-o plată suplimentară de 25% în primii 5 ani de la instalare. Ea va fi finanţată cu până la 2% din pachetul financiar naţional pentru plăţile directe şi va fi obligatorie pentru toate statele membre.

De asemenea, "vor fi sprijinite prevederile din noua Politică Agricolă Comună pentru acordarea de fonduri de până la 70.000 euro pentru tinerii fermieri, prin investiţii generale în active fizice, servicii de formare şi de consiliere, precum şi granturi de instalare", se mai arată în documentul liberal.

În ceea ce priveşte transporturile, PNL susţine, în documentul citat, că va sprijini modernizarea căilor ferate şi că proiectele autostrăzii Piteşti - Sibiu şi al implementării strategiei Dunării sunt de importanţă foarte mare.

În plus, PNL atrage atenţia asupra câtorva puncte importante din Manifest, precum eliminarea discriminării în privinţa condiţiilor de finanţare oferite de bănci sau măsuri ce trebuie întreprinse privind combaterea întârzierilor la plăţi.

Alte puncte din Manifestul liberal vorbesc despre contragarantarea creditelor, dezvoltarea instituţiei ambasadorului IMM-urilor, cooperarea militară de la nivelul întregului continent european şi fonduri provenite de la Uniunea Europeană în domeniul sănătăţii.

• PDL: "Îndeplinirea criteriilor pentru trecerea la euro ar trebui realizată în următorii doi-trei ani"

Interesele strategice ale României vor fi promovate şi suţinute de PDL cu sprijinul celui mai puternic grup politic din Parlamentul European, al Partidului Popular European, precizează platforma electorală a PDL - "Europa în fiecare casă".

În document se menţionează că PDL apără statul de drept, independenţa justiţiei, sprijină lupta împotriva corupţiei, fraudei, evaziunii fiscale.

PDL consideră că intrarea României în spaţiul Schengen este o prioritate naţională: "Românii şi companiile româneşti au nevoie de avantajele unei libere circulaţii a persoanelor şi mărfurilor".

Platforma PDL mai menţionează că, în Europa, românii nu trebuie să aibă niciun obstacol de circulaţie sau drept de muncă.

PDL mai susţine asigurarea unui echilibru între cerinţele politicii europene cu privire la energie şi la schimbările climatice şi cele ale competitivităţii industriale. De asemenea, politicienii PDL au în vedere asumarea, la nivel european, a unei politici europene eficiente de integrare economică şi socială a romilor. PDL consideră că România trebuie să îşi pregătească încă de pe acum Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în semestrul II 2019.

Adoptarea monedei unice europene reprezintă unul dintre principalele puncte ale platformei electorale a Partidului Democrat Liberal (PDL) pentru Parlamentul European în perioada 2014 - 2019, se arată în document. Astfel, chiar dacă există opinii în sistemul bancar care spun că România nu va fi pregătită pentru moneda unică nici peste zece ani, oficialii PDL consideră că îndeplinirea criteriilor pentru trecerea la euro ar trebui realizată în următorii doi-trei ani. "Rămânerea României pentru o lungă perioadă de timp în afara zonei euro înseamnă riscul poziţionării noastre în afara deciziilor importante care se vor lua în zona euro, dar care vor influenţa şi statele membre ce folosesc monede naţionale", subliniază platforma electorală a PDL, care cere, totodată, guvernului şi Băncii Naţionale a României (BNR), să elaboreze un calendar al adoptării euro.

PDL şi candidaţii săi la PE vor susţine, potrivit documentului, propunerile de reglementări europene pentru înfăptuirea viziunii prezentate în raportul celor patru preşedinţi - ai Consiliului European, Comisiei Europene, Eurogrupului, Băncii Europene Centrale - din 5 decembrie 2012 - cu privire la realizarea unei adevărate Uniunii Economice şi Monetare, respectiv a Uniunii Bancare, a cadrului bugetar integrat, a cadrului integrat de politică economică şi a întăririi legalităţii democratice şi a responsabilităţii UE.

Platforma PDL susţine finalizarea pieţei unice a gazelor în Europa, inclusiv a pieţei unice a energiei: "Suntem într-o piaţă fragmentată a energiei, care ridică în mod nejustificat costurile pentru consumatori. Lipsa unei pieţe unice a gazelor naturale înseamnă dependenţa de importul de gaze naturale dintr-o singură sursă şi plata unuia dintre cele mai mari preţuri din UE la 1.000 de metri cubi de gaz importat. Avem, încă, 28 de pieţe naţionale pentru produsele industriei de apărare, cu un impact direct negativ atât asupra costurilor ridicate, cât şi a capabilităţilor tehnice de apărare a statelor membre". Oficialii PDL atrag atenţia, în document, şi asupra faptului că, în luna decembrie a anului trecut, Consiliul European a pus în evidenţă slăbirea capacităţii viitoare a UE de a-şi proteja interesele şi de a acţiona ca o sursă de securitate: "Niciun stat membru al Uniiunii Europene nu îşi mai poate permite să menţină întregul spectru al capabilităţilor militare".

Până la sfârşitul anului 2016 va avea loc reanalizarea şi renegocierea cadrului financiar multianual 2014-2020. Astfel, democrat-liberalii îşi propun, printre altele, să concentreze politica europeană de coeziune asupra dezvoltării regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic, să recalibreze politica agricolă comună sau să mărească fondurile europene pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova.

PDL îşi propune, totodată, să mărească rata de absorbţie a fondurilor europene, în special a celor din programele "Orizont 2020" şi "ERASMUS". Programul european Orizont 2020 (79,4 miliarde de euro) este dedicat proiectelor ştiinţifice, în timp ce ERASMUS (14,8 miliarde de euro) se adresează susţinerii IMM-urilor şi a unor proiecte din domeniul educaţiei. Conform platformei PDL, la sfârşitul anului trecut, ţara noastră a absorbit numai 5,1 miliarde de euro din 19,2 miliarde alocate. Prin urmare, în acest an, ţara noastră ar trebui să atragă 14,1 miliarde euro rămase nealocate, la care se mai adaugă alte 39,9 miliarde euro alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020.

Strategiei europene a Dunării i se alocă un spaţiu important în cadrul platformei "portocalii", care specifică: "Începând cu anul 2011, UE dispune de o strategie pentru regiunea Dunării, definită de bazinul său fluvial, care cuprinde peste 100 de milioane de persoane. Pe întregul traseu al Dunării există încă potenţial economic nevalorificat şi, în special, în domeniul folosirii fluviului ca mijloc de transport şi legătură între Marea Neagră ţările nordice, prin canalul Main - Dunăre, care conectează Rinul şi Dunărea". Strategia nu dispune însă de o linie de finanţare distinctă, realizarea acesteia bazându-se pe fondurile europene alocate statelor membre.

Printre celelalte puncte vizate de platforma democrat-liberală se numără accelerarea procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, reînnoirea industrială a Europei, adoptarea unei politici europene de integrare economică şi socială a romilor şi susţinerea IMM-urilor.

• PMP: "Progresele programului «Europa 2020», nesatisfăcătoare"

Partidul Mişcarea Populară (PMP), condus de Eugen Tomac, susţine, în platforma politică lansată cu ocazia alegerilor europarlamentare, că încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut după anul aderării, coborând sub 50%, şi consideră că trebuie să ne reîntoarcem cu faţa înspre Occident.

Prioritatea PMP în ceea ce priveşte Parlamentul European o reprezintă crearea de noi locuri de muncă. "Acesta trebuie să fie principalul nostru obiectiv politic în următorul mandat. Sunt necesare reforme structurale pentru a facilita investiţiile, pentru a atrage capital privat, dar şi pentru a anticipa şi preveni dificultăţi structurale ce se prevăd în Europa, precum schimbările demografice. Nu putem ignora faptul că, de la începutul crizei, nivelul de investiţii private în UE a scăzut cu 35 de miliarde pe an", potrivit "obiectivelor" asumate de PMP. Totodată, candidaţii PMP militează pentru consolidarea programului "Europa 2020", întrucât progresele înregistrate în acest domeniu sunt nesatisfăcătoare.

Printre măsurile menite să diminueze rata şomajului în rândul populaţiei tinere din ţara noastră se numără crearea unui program de mobilitate pentru tinerii antreprenori, pe modelul programului Erasmus, oferirea de stimulente care să motiveze firmele să recruteze tineri şi crearea de programe de sprijinire a cercetării.

"România are nevoie de independenţă energetică prin conectarea la reţele energetice trans-europene şi creşterea producţiei interne de energie. Ţara noastră beneficiază de unul dintre mix-urile de energie cele mai bune din Uniune: 30% gaz, 26% petrol, 20% combustibili solizi, 16% energie regenerabilă şi 8% nuclear. Însă producţia autohtonă de energie este în scădere, ceea ce ne face vulnerabili în situaţiile de criză. La fel ca alte state fost-comuniste nu suntem suficient de conectaţi la reţelele energetice europene. Independenţa energetică a României se poate realiza prin prospectarea rezervelor de petrol şi de gaz din Marea Neagră, dar şi a surselor alternative de energie, precum gazele de şist", mai relatează platforma politică a PMP, care consideră subiectul gazelor de şist ca fiind unul sensibil şi susţine sprijinirea surselor alternative de energie.

De asemenea, PMP sprijină proiectul pieţei unice, care "rămâne încă fragmentată din cauza barierelor comerciale, a progresului insuficient în eliminarea obstacolelor ce grevează încă exercitarea activităţilor economice transfrontaliere, dar şi din cauza persistenţei diferenţelor între structurile economice ale diferitelor state membre".

Partidul condus de Eugen Tomac militează pentru stabilirea unui calendar al aderării României la spaţiul Schengen, dar, în acelaşi timp, atrage atenţia: "Cum intrarea în Zona Schengen va include şi întărirea graniţelor - cele cu Moldova, Ucraina şi Serbia - care vor deveni frontiere externe ale UE, trebuie să ne pregătim pentru impactul pe care Schengen îl va avea mai ales asupra relaţiilor noastre cu Moldova şi asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor ce locuiesc la graniţa cu aceste ţări". Ca şi în cazul PDL, PMP propune realizarea cu prioritate a unui calendar de adoptare a monedei unice europene în anii 2018-2019. De asemenea, crearea uniunii bancare şi operaţionalizarea acesteia începând cu sfârşitul anului 2014, îi va ajuta pe cetăţeni să îşi recapete încrederea în sistemul bancar, susţin cei din PMP.

Alte puncte din programul PMP fac referire la eradicarea corupţiei, importanţa siguranţei naţionale şi europene şi la programe de dezvoltare în domeniul agriculturii.