Programul nou de Guvernare nu oferă surprize la capitolul energetic, fiind similar cu cel al USL. În viziunea Guvernului Ponta III, sectorul energetic trebuie să joace un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a României, astfel încât ţara noastră să devină pol energetic naţional.
Programul arată: "Potenţialul de resurse poate fi sporit prin punerea în exploatare a noilor perimetre pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi din zona platoului continental al Mării Negre şi a celor de mare adâncime. OPCOM poate deveni o bursă regională de energie. România reprezintă un potenţial rezervor de alimentare de gaze naturale către regiune, în cadrul UE, precum şi către Republica Moldova, Ucraina şi Turcia. Piaţa de energie electrică şi gaz a României se va integra în proiectul pieţei unice europene, prin cuplarea cu pieţele dezvoltate ale ţărilor vecine şi membre ale Uniunii Europene".
La proiecte prioritare sunt menţionate încurajarea activităţilor de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale din bazinul Mării Negre, construirea de grupuri energetice noi în complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, reluarea parteneriatelor încheiate pentru termocentralele Galaţi, Brăila şi Borzeşti, realizarea Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti, centrala hidroelectrică Islaz, creşterea gradului de valorificare a potenţialului hidroenergetic al României.
Alte proiecte menţionate la capitolul atragerii de investitori mai figurează modernizarea termocentralelor Elcen Bucureşti, Iernut şi Doiceşti; cablul submarin România-Turcia, oleoductul Constanţa-Trieste, terminalul LNG Constanţa şi gazoductul AGRI.
Politica energetică se axează pe dezvoltarea infrastructurii şi competitivitate şi constituie substanţa unui nou proiect economic naţional, mai scire în noul program de Guvernare.
Noul Guvern susţine că va pune accent pe respectarea angajamentelor privind reformele structurale din sectorul energetic convenite cu creditorii internaţionali, precum şi cele asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene
Obiectivele strategice care vor sta la baza procesului de revizuire a strategiei energetice a ţării noastre sunt securitatea energetică, eficienţa energetică şi protecţia mediului, creşterea competitivităţii, încurajarea investiţiilor, sprijinirea consumatorilor de energie, energia din surse regenerabile şi transformarea pol energetic regional. "Ne propunem să adoptăm noua strategie energetică în urma unei ample consultări cu părţile interesate şi, în măsura în care va fi posibil, prin consens politic, având în vedere importanţa strategică pe care sectorul energetic o are pentru România", se mai arată în documentul citat.
Programul Guvernului Ponta III în domeniul securităţii energetice îşi propune, printre altele, diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare şi limitarea dependenţei de aprovizionare cu resurse energetice din import; asigurarea securităţii infrastructurii energetice critice, a capacităţilor de depozitare, inclusiv a instalaţiilor nucleare; promovarea investiţiilor pentru creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice; promovarea unor proiecte transfrontaliere şi regionale care să asigure diversificarea accesului la resursele energetice de materii prime, în principal petrol şi gaze. La acestea se adaugă încurajarea investiţiilor pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi şi creşterea ratei de înlocuire a rezervelor existente; dezvoltarea industriei producătoare de echipamente energetice; promovarea programelor de creştere a performanţei capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale.
• Promovarea eficienţei energetice în întreaga industrie
Noul Guvern mai vrea să stimuleze construcţia de noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă, dar şi să promoveze eficienţa energetică în industrie, transporturi, construcţii, agricultură, servicii şi în sectorul rezidenţial;
Programele de eficienţă energetică vor fi susţinute prin identificarea de noi fonduri de investiţii şi înfiinţarea autorităţii române de conservare a energiei şi eficienţei energetice, potrivit documentului citat. La capitolul eficienţă energetică mai figurează măsuri de stimulare a funcţionării societăţilor de servicii energetice (ESCO); analizarea oportunităţii acordării de stimulente fiscale şi financiare, dar şi un program naţional de educare a populaţiei pentru economisirea energiei.
Guvernul nou susţine că va stimula investiţiile din domeniul protecţiei mediului, continuarea internalizării costurilor de mediu în preţul energiei, promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare şi depozitare a CO2, încurajarea utilizării deşeurilor menajere şi industriale la producerea de energie electrică şi termică, dar şi dezvoltarea capacităţilor din surse regenerabile.
• Susţinerea mediului de afaceri pentru aplicarea eficienţei energetice
În programul de Guvernare se mai arată: "Competitivitatea economică nu poate fi susţinută prin subvenţionarea sectoarelor nerentabile, forţa de muncă ieftină şi preţuri menţinute artificial. Pe termen lung, menţinerea acestor practici duce la înapoiere tehnologică, arierate şi risipă în domeniul energetic". În aceste condiţii, măsuri propuse pentru creşterea competitivităţii sunt susţinerea mediului de afaceri, inclusiv a IMM-urilor în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice, încurajarea retehnologizării capacităţilor de producere a energiei electrice, reducerea pierderilor pe reţelele de transport şi distribuţie, reducerea consumurilor în transporturi şi clădiri, creşterea eficienţei aprovizionării cu energie, încurajarea creării unei pieţe concurenţiale de energie, crearea de programe naţionale pentru introducerea reţelelor inteligente, stocarea energiei, dar şi încurajarea dezvoltării unor mecanisme de tranzacţionare pentru energie electrică şi gaz natural care să ofere un preţ concurenţial format transparent pe baza cererii şi ofertei.
Executivul nou mai promite un cadru legislativ, administrativ şi fiscal predictibil, cu liberalizarea treptată a pieţelor de energie electrică şi gaz, concomitent cu adoptarea şi implementarea măsurilor legislative de protecţie a consumatorului vulnerabil.
Alte propuneri la acest capitol sunt promovarea tehnologiilor noi şi încurajarea modernizării echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor de huilă, lignit şi uraniu; promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului metan din zăcămintele de huilă; executarea de lucrări petroliere în comun cu firme străine de specialitate, în cadrul unor contracte de explorare, dezvoltare, exploatare în zone de interes, cu respectarea legislaţiei româneşti şi europene; punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului şi uraniului; identificarea de noi zăcăminte prin intensificarea cercetării geologice.
La acestea se adaugă participarea în parteneriat pe pieţele externe la concesionarea de zăcăminte uranifere în vederea explorării şi exploatării acestora şi majorarea creşterea capacităţii de transport pentru gazele extrase din platoul continental al Mării Negre.
• Sprijin pentru consumatori
O altă promisiune din programul de guvernare este sprijinirea consumatorilor de energie, prin definirea categoriei de "consumator vulnerabil" şi protecţia acestuia în condiţiile liberalizării pieţei de energie electrică şi gaz natural, dar şi stimularea dezvoltării pieţelor administrate centralizat pentru tranzacţionarea gazului natural în mod transparent, concurenţial şi nediscriminatoriu.
Guvernul va garanta accesul la serviciile publice de transport şi distribuţie a energiei electrice şi gazului natural pentru toate categoriile de consumatori şi exercitarea funcţiei de control asupra calităţii acestor servicii.
• Sustenabilitatea sprijinului pentru regenerabile
Ţara noastră va urmări împlinirea angajamentului asumat ca stat membru al Uniunii Europene de atingere a 24% din consumul total de energie din surse regenerabile până în anul 2020, iar principiul de bază al dezvoltării producţiei de energie din surse regenerabile este sustenabilitatea bonificaţiei acordate, mai notează sursa citată. "Stabilirea surselor regenerabile de energie trebuie încurajată ţinând cont de tehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potenţialul de stimulare a altor sectoare economice, efectele asupra balanţei comerciale", este stipulat în programul de guvernare.