PROIECT LEGISLATIV Băncile din Ungaria ar putea fi obligate să returneze împrumutaţilor peste 3 miliarde euro

Băncile din Ungaria ar putea fi obligate să returneze împrumutaţilor circa 1.000 de miliarde forinţi (3,17 miliarde euro), guvernul premierului Viktor Orban intenţionând să extindă obligaţiile instituţiilor financiare legate de modificarea unilaterală a contractelor de creditare, transmite Bloomberg, citată de Mediafax.

Liderul parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz, Antal Rogan, a prezentat, vineri, un proiect de lege referitor la obligaţiile băncilor faţă de împrumutaţii dezavantajaţi de modificarea contractelor.

Banca centrală a Ungariei estima, anterior, pierderile băncilor legate de aceste rambursări la peste 900 miliarde forinţi (2,85 miliarde euro).

Guvernul Orban a obligat deja băncile să convertească împrumuturi în valută, majoritatea în franci elveţieni, în credite în forinţi, după ce clienţii au avut dificultăţi să ramburseze datoriile, din 2008, din cauza deprecierii monedei ungare.

Curtea Supremă a stabilit, totodată, retroactiv, un set de "criterii corecte" privind modificarea unilaterală a contractelor, pe care, potrivit instanţei, băncile nu le-au respectat în majoritatea cazurilor.

Proiectul de lege prezentat vineri în Parlament extinde obligaţiile băncilor, de returnare de fonduri către clienţi, la toate împrumuturile rambursate de aceştia în ultimii cinci ani, inclusiv cele rambursate în 2011 în cadrul unui program special, în care cursul de schimb a fost stabilit sub nivelul din piaţă.

"Fidesz se pare că intenţionează să penalizeze la maximum sectorul bancar, o mişcare populară înainte de alegerile locale din 12 octombrie", a declarat Phoenix Kalen, analist la Societe Generale.

Forinţul s-a depreciat cu 0,2% în urma informaţiei, declinul din trimestrul al treilea fiind de 1,6%, cea mai slabă performanţă în rândul a 24 de monede emergente analizate de Bloomberg, cu excepţia rublei ruseşti.

Acţiunile OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, au scăzut cu 0,5%.

Parlamentarii ungari intenţionează să elimine în totalitate împrumuturile în valută, dar discuţiile se concentrează deocamdată pe rezolvarea problemei rambursării sumelor percepute incorect de bănci.

Aceste modificări vor face ca ratele să scadă în medie cu 25%, a spus Rogan, în timp ce Orban a estimat scăderea la o treime.

Primele rate vor scădea în aprilie, a mai spus Rogan, adăugând că pentru creditele deja achitate băncile vor plăti clienţilor compensaţii în numerar.

Legea se va aplica împrumuturilor ipotecare, pentru automobile sau pentru locuinţe din ultimii zece ani, ai căror termeni au fost modificaţi incorect şi unilateral, precum şi creditelor în valută cu rate de schimb dezavantajoase.

Băncile au deschis acţiuni în instanţă pentru a dovedi corectitudinea contractelor, iar unele au protestat faţă de natura retroactivă a legii.

Cele mai importante bănci din sectorul bancar ungar, în afara OTP, sunt Erste Bank, Raiffeisen Bank International, UniCredit, Intesa SanPaolo şi KBC Groep.

Orban, la putere din 2010 şi reales în 2014, a adoptat deja o serie de măsuri dezavantajoase băncilor, fiind introduse cea mai mare taxă specială din Europa şi o taxă pe tranzacţiile financiare. În 2011, guvernul a promovat un program de rambursare anticipată a creditelor în valută, la un curs de schimb sub cel din piaţă, care a costat băncile 1,7 miliarde dolari.

Scandalul creditelor în valută, cu precădere cele în franci elveţieni (CHF), se întinde în tot mai multe ţări din Europa, nebunia împrumuturilor în CHF prinzând rădăcini şi în România.

În Parlamentul nostru se află în dezbatere mai multe proiecte legislative privind creditele în valută, unul dintre acestea vizând chiar conversia în lei a creditelor contractate în franci elveţieni, la cursul din momentul acordării lor.

Deşi acestea au trecut de Senat, unele din ele tacit, se pare că presiunile din partea băncilor asupra parlamentarilor pentru ca aceştia să nu aprobe iniţiativele sunt considerabile.

Surse politice ne-au spus că aceste presiuni se fac atât prin intermediul Guvernului, cât şi prin Banca Naţională a României şi chiar prin intermediul Fondului Monetar Internaţional.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, susţine, însă, că reprezentanţii sistemului bancar "nu fac presiuni", ci "îşi spun punctul de vedere".

Între timp, 2.400 de clienţi bancari, împrumutaţi în franci elveţieni, au deschis dosare în Justiţie împotriva unor bănci precum Volksbank, Raiffeisen, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Millennium Bank, solicitând conversia respectivelor credite în lei, la cursul din momentul acordării lor.

În luna iunie a apărut şi prima decizie a Instanţei, irevocabilă, căreia Volksbank a pierdut în faţa unui client, fiind obligată să convertească în lei creditul contractat în franci elveţieni, la cursul din momentul acordării împrumutului cu o majorare de 10%.

Pe scurt, soluţia precizează: "Admite recursul. Modifică în tot sentinţa recurată şi în rejudecare: Admite acţiunea şi, în consecinţă, obligă pârâta să convertească în RON creditul acordat reclamantei, la cursul de schimb CHF/RON de la data acordării creditului, curs majorat cu 10%. Constată nulitatea absolută a clauzei privind comisionul de risc, redenumit comision de administrare credit. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 32.017,77 lei, reprezentând contravaloare comision de risc. Irevocabil".

Volksbank a apelat la o cale extraordinară de atac în acest dosar, solicitând revizuirea lui. Pe timpul derulării acestei proceduri este suspendată executarea deciziei.

În opinia domnului Gheţea, sentinţele judecătoreşti de acest gen nu ajută deloc la redresarea creditării, impactul modificării condiţiilor de creditare fiind "deosebit de puternic": "Astfel de interpretări nu sunt de natură să redreseze activitatea de creditare. Atunci când vezi ce ţi se poate întâmpla nu te mai grăbeşti să începi creditarea. La nivelul CEC Bank (n.r. domnul Gheţea este preşedintele CEC Bank) nu avem astfel de probleme, dar în calitate de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), transmit îngrijorarea sistemului".

Potrivit domniei sale, există unele estimări făcute de BNR referitoare la pierderile pe care băncile le-ar suferi dacă ar fi hotărâtă transformarea în lei a tuturor creditelor în CHF, pe care Banca Centrală la va pune la dispoziţia publicului.

Decizia pronunţată de instanţa de la Galaţi poate reprezenta un precedent în judecarea celor peste 2.000 de dosare care se află pe rolul justiţiei, având aceeaşi speţă. De asemenea, hotărârea judecătorească i-ar putea influenţa pe parlamentari în votul pe care urmează să-l dea iniţiativelor legislative aflate în Camera Deputaţilor.

În această primăvară, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria. Potrivit deciziei CJUE, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive.