PROIECT POLITIC LĂUDABIL: BUGETAREA PARTICIPATIVĂ Primarul Capitalei Nicuşor Dan promovează simbolic ideea de democraţie directă; însă doar simbolic...

• Depunerea online a proiectelor ce ar urma să primească anul acesta finanţarea Primăriei Bucureşti, pe baza bugetării participative, a început la 15 mai 2022

Primarul Capitalei Nicuşor Dan promovează simbolic ideea de democraţie directă - acea formă a democraţiei care îi înlătură de la decizia asupra problemelor comunitare pe reprezentanţii cetăţenilor, chemându-i pe cetăţenii înşişi să hotărască direct, fără intermediari - astfel că a alocat o particică din bugetul Primăriei pentru ceea ce s-ar numi "bugetarea participativă", după cum reiese din răspunsul formulat de Primăria Capitalei la o solicitare despre acest subiect înaintată de ziarul BURSA.

Din păcate, sumele alocate deciziei cetăţeneşti sunt fără însemnatate - anul acesta, doar un milion de lei, adică 0,02% din bugetul anual al Primăriei de cinci miliarde de lei (un miliard de euro).

Chiar şi într-atât de măruntă, suma de anul acesta destinată bugetării participative s-a înjumătăţit faţă de cea alocată anul trecut, sugerând că Primăria nu ar fi prea entuziasmată de acest proiect politic, care ar fi trebuit să ilustreze îndeplinirea platformei electorale a lui Nicuşor Dan, de pe când candida la funcţia de primar, prin care a promis că "vocea cetăţenilor va fi ascultată" la nivelul Municipiului Bucureşti.

Cele patru Proiecte rezervate anul trecut bugetării participative nu au ajuns la faza de realizare:

1. Proiectul "O oază de relaxare pentru pacienţii Spitalului Clinic Prof. Dr. Theodor Burghele" - în faza de iniţiere a procedurii de achiziţie;

2. Proiectul "Ciorile din Grădina Cişmigiu/Vecini cu aripi", (titulatură îndeajuns de dubioasă) - în stadiul de elaborare a Studiului privind combaterea efectelor produse de păsările din Parcul Cişmigiu;

3. Proiectul "Infrastructură pentru biciclete: marcaje, parcări şi staţii de reparat biciclete"- în stadiul de întocmire a caietului de sarcini necesar demarării procedurii de achiziţie publică a serviciilor de proiectare;

4. Proiectul "Park Freerun şi Parkour pentru copii şi adolescenţi"- în stadiul de elaborare a studiului de fezabilitate.

Pentru milionul de lei alocat în acest an, depunerea proiectelor de către cetăţeni, grupuri de cetăţeni, ONG-uri pe platforma on-line, a început în data de 11.05.2022, iar procesul de bugetare participativă se desfăşoară conform Calendarului detailat, afişat inclusiv pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti la secţiunea Proiecte-bugetare participativă.

Dincolo de democraţia participativă care defineşte, în Elveţia, modul de adoptare a deciziilor la nivel naţional, mecanismele democraţiei directe au deja tradiţie în istoria contemporană a numeroase comunităţi locale ale unor mari oraşe din Europa şi din lume.

Cu doi ani în urmă, Primăria Madridului a alocat deciziei cetăţeneşti un fond de 100 de milioane de euro, iar platforma de comunicare cetăţenească (cu numele "Decide Madrid") a fost exportată în America Latină; Uruguaiul a extins-o la nivel naţional.

La Lisabona, primăria a iniţiat proiectul "BIP-ZIP", decelând 76 de zone defavorizate ale oraşului, pentru a căror ameliorare a fost concepută consultarea cetăţenilor, ca instrument de planificare strategică, obţinând, astfel, 300 de proiecte, 1200 de parteneri şi 2000 de acţiuni, bugetate cu 12 milioane de euro.

Alte experienţe sunt prezentate alăturat.

Prin comparaţie, ceea ce face Primăria Bucureştiului este doar o iniţiativă formală.

• Democraţia participativă, înţeleasă diferit de Primăria de la Deva, faţă de cea de la Bucureşti

Democraţia participativă reprezintă o formă a democraţiei directe, în care decizia aparţine cetăţenilor unei comunităţi şi nu strict reprezentanţilor acestora, fie că sunt consilieri locali, fie că sunt primari (în cazul comunităţilor locale).

În cadrul democraţiei participative s-a conturat conceptul de "bugetare participativă" prin care membrii comunităţii propun proiectele şi decid care dintre ele vor fi finanţate din fondurile publice. Decizia respectivă se manifestă prin votul fiecărui cetăţean, iar în anumite cazuri, prin referendum.

În municipiul Deva, judeţul Hunedoara, bugetarea participativă pare un concept bine conturat, în care funcţionarii primăriei se implică în optimizarea proiectelor depuse.

În municipiul Bucureşti, acelaşi concept reprezintă doar o validare de către cetăţeni a unor proiecte declarate eligibile, practic, de persoanele agreate de primarul general. (G.M.)

• ARCUB, finanţare municipală pentru proiecte culturale bucureştene

În afara proiectelor enumerate mai sus, prin intermediul ARCUB (*), Primăria Capitalei derulează o serie de mecanisme de finanţare pentru proiecte culturale sau idei de proiecte propuse de operatori culturali privaţi şi/sau de persoane fizice, dar "ARCUB nu finanţează proiecte pe baza principiului democraţiei directe", aşa cum se arată în răspunsul primit la solicitarea noastră.

Dintre mecanismele de finanţare stabilite prin alocări de la bugetul Municipiului Bucureşti prin intermediul ARCUB, menţionăm sesiunea de finanţare nerambursabilă demarată în anul 2021 sub denumirea "Bucureşti - oraş deschis" şi programul de burse de idei pentru proiecte culturale "Bucureşti RE:imaginat".

"Aceste două mecanisme fac parte din programul anual de finanţare pentru proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, derulat de ARCUB. Selecţia proiectelor şi respectiv a ideilor finanţate se face de către comisii de experţi evaluatori independenţi pe baza propunerilor primite din partea operatorilor culturali din Bucureşti", se arată în documentul citat.

Sesiunea de finanţare nerambursabilă 2021 "Bucureşti - oraş deschis" s-a desfăşurat în perioada mai-decembrie 2021 şi a inclus proiecte din toate domeniile artistice (arte vizuale, artele spectacolului, arhitectură/urbanism, educaţie culturală, proiecte interdisciplinare), care au fost împărţite pe trei niveluri de finanţare: proiecte mari (finanţare maximă: 100.000 lei), proiecte medii (finanţare maximă: 50.000 lei) şi proiecte mici (finanţare maximă de 25.000 lei).

Programul de burse de idei pentru proiecte culturale "Bucureşti RE:imaginat" a fost iniţiat în luna octombrie 2021 şi a constat în finanţarea cu suma de 5000 lei (net) a celor mai bune 33 de idei transformatoare pentru oraş. Programul s-a adresat exclusiv persoanelor fizice, cu experienţă în domeniul artistic. Programul a avut trei etape (selecţia, incubatorul de idei şi târgul de idei) şi se află în prezent în perioada de implementare.

Practic, pentru "Bucureşti - oraş deschis" alocarea totală a fost de un pic peste 3 milioane lei, în timp ce pentru "Bucureşti RE:imaginat" vorbim despre 165.000 lei, ca alocare totală.

Puţin şi în acest domeniu, chiar dacă nu vorbim - aşa cum ne-au transmis reprezentanţii Primăriei Capitalei - despre proiecte finanţate pe baza democraţiei directe, a bugetării participative. (G.M.)

Notă

(*) ARCUB este o instituţie aflată în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti, înfiinţată în 1996 ca centru cultural multidisciplinar, cu misiunea să redea identitatea culturală complexă a municipiului Bucureşti (conform site-ului institutiei).

• Înainte de pandemie, proporţional, pentru un municipiu Primăria Romei aloca deciziei prin democraţia directă de 18 ori mai mult decât Bucureştiul acum

Cu peste 3 milioane de locuitori, Roma este cel mai populat oraş din Italia, precum şi Capitala ei.

Începând din 2019, proiectul "Roma Decide" a fost lansat cu scopul de a apropia administraţia publică de cetăţeni.

Încă din 2018, Primăria Romei a demarat o primă experimentare a bugetului participativ pe teritoriul Municipiului VIII, cu scopul de a implica direct cetăţenii în procesul decizional, facilitând discuţia şi răspunzând eficient nevoilor şi cerinţelor populaţiei. Locuitorii şi utilizatorii oraşului din Municipiul VIII au fost rugaţi să-şi exprime părerea cu privire la modul de utilizare a aproximativ 17 milioane de euro (0,36% din bugetul actual al primăriei Romei) care urmau să fie alocate lucrărilor publice pe teritoriul municipal pentru proiecte care privesc patru domenii tematice distincte (mediu, peisaj şi verde public; mobilitate durabilă şi accesibilitate; reamenajare urbană şi infrastructuri; proiecte transversale), elaborând direct propuneri şi/sau adoptând planificarea Administraţiei. Procesul, împărţit în 4 faze, în perioada iunie - septembrie 2018, a fost coordonat de Direcţia Participare, Comunicare şi Egalitate de Şanse şi gestionat prin implicarea diferitelor structuri ale Administraţiei Capitoline.

În 2019, proiectul a fost lansat definitiv pe toată suprafaţa municipiului. Paşii principali au fost următorii:

- Din 3 iunie 2019: faza de informare;

- 10 iunie - 21 iulie: prezentarea propunerilor cetăţenilor şi colectarea sprijinului online;

- 7 august - 4 octombrie: evaluarea tehnico-administrativă-financiară a propunerilor cetăţenilor şi a celor ale Municipiilor;

- 12 - 21 octombrie: consultaţie finală online; În total, lucrările au strâns 36.128 de voturi de la aproape 17.000 de alegători; 65 de lucrări au fost eligibile pentru finanţare, împărţite în şaisprezece clasamente.

(Conform International Observatory on Participatory Democracy - IOPD) (F.G.)

• O proporţie de 72% din lista de proiecte ale primăriei din Barcelona - preluată de la cetăţeni

O proporţie de 72% din lista de proiecte ale primăriei din Barcelona era preluată, în 2018, de la cetăţeni, potrivit informării făcute atunci de reprezentantul primăriei Francesca Bria, conform corespondenţei de la Forumul Mondial al Democraţiei Directe de la Roma, la care au participat ziariştii BURSA.

Francesca Bria a spus că primăria a afişat online bugetul şi contractele primăriei (printr-o tehnologie blockchain) şi că a înfiinţat un Comitet pentru transparenţă, însărcinat cu soluţionarea reclamaţiilor.

Tot ea a menţionat că primăria a implicat publicul în managementul aprovizionării cu apă, energie şi în gestiunea acţiunilor contra poluării. (F.G.)