Proiectele privind reformele din PNRR, în aşteptare

Tranziţia digitală şi PNRR, cu câte 2%, reprezintă domeniile în care Comisia Europeană a aprobat cele mai puţine proiecte de reformă iniţiate de ţara noastră, potrivit unei analize efectuată de Executivul comunitar cu privire la Instrumentul de Asistenţă Tehnică (STI/TSI) trimisă Parlamentului European.

Documentul citat precizează că din 2017 şi până acum Comisia Europeană a aprobat 79 de proiecte de reformă pentru ţara noastră şi constată că, spre deosebire de anul 2021, când am avut 16 proiecte aprobate, în 2022 am scăzut la 12 proiecte de reformă, pentru ca în 2023 să urcăm la 14.

Cele 79 de proiecte de reformă aprobate sunt în următoarele domenii: finanţe publice (19%), sectorul financiar şi intermedierea financiară (19%), administraţie publică (17%), tranziţie verde (13,5%), piaţa muncii, protecţie socială şi migraţie (9,5%), competitivitate (8%), sănătate (5%), educaţie şi competenţe (5%), tranziţie digitală (2%) şi PNRR (2%).

Pentru anul 2023, Comisia Europeană a aprobat 14 proiecte de sprijin pentru reformă în ţara noastră, dintre care şase sunt implementate doar în România, iar opt sunt în cooperare transfrontalieră.

Cele şase proiecte de reformă aprobate strict pentru ţara noastră se referă la:

- profesionalizarea personalului de achiziţii publice - promovarea metodologiilor strategice, a integrităţii şi a transparenţei

- consolidarea capacităţii Ministerului Public de investigare a încălcărilor de proprietate intelectuală

- intervenţii pentru reducerea sărăciei şi creşterea echităţii prin utilizarea serviciilor comunitare integrate, parteneriate durabile şi consolidarea comunităţii locale

- implementarea schemei de sprijin pentru energie regenerabilă din România

- îmbunătăţirea mediului de afaceri prin implementarea unei reforme simplificate a licenţelor

- suport tehnic pentru autorităţile române pentru implementarea tranziţiei digitale în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În ceea ce priveşte proiectele transfrontaliere, ţara noastră participă la proiecte privind mobilitatea serviciului public, schimbul de experienţă în domenii cheie, privind Academia UE de Supraveghere Digitală a Finanţelor, consolidarea reformelor strategice în administrarea fiscală, managementul riscurilor ESG în sectorul financiar, cartografierea competenţelor autorităţilor naţionale în domeniul implementării măsurilor restrictive ale UE, monitorizarea abuzului de piaţă prin intermediul Inteligenţei Artificiale, comunicarea publică privind beneficiile PNRR.

Instrumentul de asistenţă tehnică (STI/TSI) este programul UE care oferă statelor membre expertiză tehnică personalizată pentru a proiecta şi a implementa reforme la nivel naţional, cu accent pe tranziţiile verzi şi digitale. Instrumentul sprijină şi implşementarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă. Iniţiat în anul 2021 el este succesorul programului de sprijin pentru reforme structurale (SRSP). Din 2017, ambele programe au ajutat la proiectarea, dezvoltarea şi implementarea a peste 1500 de proiecte de reformă în cele 27 de state membre UE.

În ceea ce priveşte rolul specific al Instrumentului de Asistenţă Tehnică privind PNRR-urile, Comisia Europeană susţine că peste 400 de proiecte aprobate sunt legate de implementarea acestor planuri în statele membre. În 2022, peste 60% dintre proiectele STI/TSI s-au referit la planurile de rezilienţă şi redresare, iar în 2023 peste 77% dintre aceste proiecte de reformă se referă la PNRR susţine Comisia în documentul trimis Parlamentului European. Proiectele respective vizează 23 de state membre ale UE.

La nivel de ţară, ponderea proiectelor de reformă susţinute prin STI/TSI care au o legătură directă sau indirectă cu implementarea PNRR variază de la 0% la 86%, media UE fiind de 59%.