PROLEMN: Preţurile de adjudecare la licitaţiile de lemn de anul acesta, de trei ori mai mari decât cele din 2020

Pornindu-se de la realitatea preţurilor foarte mari înregistrate în prezent pe piaţa lemnului, preţurile de adjudecare la licitaţiile de masa lemnoasă principale organizate de RNP - Romsilva pentru producţia anului 2023 sunt de trei ori mai mari decât preţurile anului 2020, arată un comunicat de presă transmis redacţiei.

Potrivit sursei citate, la licitaţia de la Direcţia Silvică Vâlcea, spre exemplu, preţul mediu de adjudecare a fost de 514 lei/mc, pentru un volum adjudecat de 55.857 metri cubi. Cu astfel de preţuri de adjudecare, preţurile lemnului de foc nu pot decât să crească. Concomitent,lemnul pentru industrie este deja cu 40-60% mai scump decât preţurile aceloraşi sortimente în ţările europene. În luna septembrie 2022, conform INS, avem o scădere a producţiei în industria lemnului de 16% comparativ cu luna septembrie a anului 2021. Importurile de mobilă vor depăşi 1 miliard de Euro în 2022, o dublare faţă de anii anteriori. În final, populaţia plăteşte costul blocajelor din domeniul forestier prin preţurile lemnului de foc şi al produselor din lemn.

Efectul conjugat al OUG 134/2022, privind plafonarea preţurilor pentru lemnul de foc, al deciziilor administrative ale RNP - Romsilva privind volumul de resursă pusă în piaţă şi preţurile de pornire pentru licitaţii, precum şi al proiectelor legislative ale Guvernului, este afectarea gravă a aprovizionării populaţiei cu lemn de foc şi a activităţilor economice din industriile bazate pe lemn, cu un potenţial impact economic, social şi chiar de mediu profund negativ.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn a trimis o scrisoare deschisă Guvernului României prin care solicită adoptarea unor măsuri de susţinere reală pentru sector.

"Cel mai verde sector al economiei româneşti este grav afectat de deciziile şi măsurile luate în această toamnă. În loc să fructificăm acest potenţial enorm pentru economie, societate şi mediu, în loc să facem din pădure şi industria lemnului un motor de dezvoltare durabilă, în loc să asigurăm securitatea energetică a comunităţilor vulnerabile din resursa regenerabilă a biomasei forestiere şi agricole, ne vedem iarăşi în postura de a trage un semnal de alarmă pentru a opri aceste evoluţii care riscă să distrugă ce s-a construit în ultimii treizeci de ani în sector", a declarat Cătălin Tobescu, preşedintele AIL - Prolemn.

Activităţile economice bazate pe resursa de lemn contribuie în prezent 4,5% la PIB-ul României, sau 9,86 miliarde de Euro anual, şi susţin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect şi indus.

Concomitent, energia termică produsă din biomasă forestieră este echivalentul a 40.000.000 MWh, echivalent a 62% din energia regenerabilă produsă de România. Substituţia acestei energii din biomasă lemnoasă către gaz metan ar necesita un consum anual suplimentar de 4 miliarde mc de gaz şi investiţii noi în reţele de distribuţie de ordinul de mărime al zecilor de miliarde de Euro. În fapt, biomasa forestieră va rămâne pentru mulţi ani , ca şi în prezent, singura resursă regenerabilă disponibilă pentru încălzire, şi concomitent cea mai ieftină.

Toate aceste beneficii sunt extrase dintr-o recoltă redusă de masă lemnoasă, relativ la creşterea anuală a pădurilor şi comparativ cu alte ţări europene. Potrivit studiului PwC publicat în luna septembrie, România recoltează un volum comercial de 33% din creşterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează la aproximativ 63%, iar primele trei ţări recoltează peste sau aproape de 100%.

În pofida acestor fundamente solide, asistăm la evoluţii adverse, cauzate de măsuri legislative şi administrative care distorsionează grav piaţa lemnului şi, în consecinţă, activitatea economică dintr-un sector esenţial al economiei naţionale.

În urma deciziilor administrative şi a măsurilor legislative adoptate recent, asistăm concomitent la:

-o criză de aprovizionare a populaţiei cu lemn de foc, cu preţuri mai mari decât cele anterioare plafonării.

-pe fondul preţurilor foarte mari ale lemnului de foc, care fixează un nivel minim al preţurilor în piaţa lemnului, preţurile resursei de lemn pentru industrie sunt cu 40-60% mai mari decât preţurile pieţei europene, afectând competitivitatea industriei lemnului din România.

-la o scădere dramatică a producţiei în industria lemnului, de 16% în septembrie 2022 faţă de septembrie 2021, cu închideri de capacităţi mari de producţie.

-la aproape o dublare a importurilor de mobilă în 2022 faţă de anii anteriori, cu depăşirea pragului de 1 miliard de Euro importuri.

pornindu-se de la realitatea preţurilor foarte mari înregistrate în prezent pe piaţa lemnului, preţurile de adjudecare la licitaţiile de masa lemnoasă principale organizate de RNP - Romsilva pentru producţia anului 2023 sunt de trei ori mai mari decât preţurile anului 2020. La licitaţia de la Direcţia Silvică Vâlcea, spre exemplu, preţul mediu de adjudecare a fost de 514 lei/mc, pentru un volum adjudecat de 55.857 metri cubi.

-o propunere de ordonanţă de urgenţă prevede revizuirea retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, ceea ce ar putea conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor silvice pentru 50-70% din fondul forestier naţional, cu amplificarea blocajelor şi a deficitului de resursă de lemn în piaţă.

Măsurile corecte în situaţia de deficit de resursă de pe piaţa lemnului sunt cele care conduc la asigurarea necesarului, aşa cum a arătat în permanenţă Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn.

-punerea în piaţă a unui volum de masă lemnoasă la nivelul posibilităţii stabilite de amenajamentele silvice.

implementarea unei proceduri funcţionale de evaluare de mediu, aplicabile pentru viitor, cu măsuri de tranziţie pentru amenajamentele care se aplică în prezent astfel încât să nu existe blocaje.

-preţuri de pornire la licitaţie stabilite corect, în baza preţurilor de referinţă, pe fundamente economice.

ordonanţa de urgenţă privind plafonarea preţurilor lemnului de foc, peleţilor şi bricheţilor trebuie abrogată imediat pentru a nu mai produce efecte contrare, urmând ca ulterior să se adopte măsuri de sprijin reale.

-implementarea unor proiecte de creştere a eficienţei energetice în utilizarea biomasei. Un exempu simplu: România produce anual 600 000 tone peleţi, consumul intern anual este de doar 200 000 tone, pentru că România nu a implementat nici un proiect serios de sprijinire a instalării de centrale pe peleţi.

-şi desigur, există foarte multe categorii de biomasă agricolă care pot fi valorificate energetic, nu trebuie lăsată toată geutatea pe resursa foarte valoroasă de lemn.