Protecţia Mediului, acuzată de ONG-uri că "mimează" transparenţa

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este acuzată că a organizat o dezbatere publică netransparentă pe un proiect menit chiar să transparentizeze activitatea instituţiei.

Reprezentanţii Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul susţin că, în luna octombrie 2015, au identificat pe site-ul ANPM un anunţ de informare publică, potrivit căruia instituţia punea în discuţie un proiect prin care urma să transparentizeze activitatea pentru public.

"Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a analizat proiectul aparent revoluţionar al Agenţiei de Mediu şi a observat că sub titlul de proiect menit să eficientizeze interacţiunea cu publicul, ANPM intenţionează să cheltuiască 8 milioane de euro pe hardware şi software, iar interfaţa cu publicul a site-urilor nu urmează să sufere nicio modificare. De fapt, singura îmbunătăţire adusă pentru cetăţean va consta în adăugarea pe site a unei secţiuni pentru facilitarea accesului operatorilor din domeniul plantelor şi îngrăşămintelor", se arată într-o informare a ONG-ului.

În plus, activiştii au spus că şedinţa de dezbatere publică a fost organizată pe 5 noiembrie, la mai puţin de o zi de la trimiterea invitaţiei de participare, deşi ei susţin că au solicitat această dezbatere timp de trei luni.

Potrivit sursei citate, documentaţia incompletă publicată de Ministerul Mediului (studiul de fezabilitate, bugetul defalcat pe cheltuieli, raportul tehnic), documentaţie care a stat la baza elaborării Proiectului de Hotărâre, nu a putut permite desfăşurarea unei dezbateri obiective. Astfel, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul solicită completarea documentaţiei şi reorganizarea unei noi dezbateri, subliniind că, din recentele interacţiuni cu ANPM, "a reieşit foarte clar că această instituţie mimează transparenţa chiar şi atunci când îşi propune să cheltuiască 8 milioane de euro cu scopul declarat de a se transparentiza faţă de public".

Reprezentanţii Asociaţiei au precizat: "Pentru orice ONG care a intrat pe site-ul vreunei agenţii de mediu din România, este de notorietate faptul că site-urile acestor instituţii sunt probabil cel mai puţin intuitive instrumente online care există, în condiţiile în care aceste autorităţi publice au obligaţii exprese de a-şi publica actele în vederea informării publicului. Dintre deficienţele site-urilor Agenţiilor de Mediu enumerăm: imposibilitatea de a identifica un act de la mediu dat pentru o investiţie după adresa investiţiei - afişarea este făcută numai după numele persoanei care a obţinut actul, imposibilitatea de a accesa site-ul vechi al agenţiilor care conţine toate investiţiile până în 2014, lipsa tuturor actelor care trebuie publicate etc".

În consecinţă, activiştii vor ca obiectivele proiectului de transparenţă să fie rescrise, pentru a include îmbunătăţirea considerabilă a site-ului ANPM, care să fie actualizat permanent cu toate informaţiile de interes public conform legii şi să anunţe publicul cu privire la dezbaterile la care este chemat.

"Cerinţele noastre ca reprezentanţi ai societăţii civile sunt aliniate întrutotul obligaţiilor asumate de însăşi administraţia publică din România, prin Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020. Prin această Strategie, toate instituţiile publice şi-au asumat că vor livra publicului servicii electronice, sub o formă accesibilă şi intuitivă. În schimb, ANPM se asigură prin realizarea acestui proiect aşa cum este el în prezent, că va avea până în 2021 acelaşi site deloc transparent şi deloc intuitiv.

Precizăm că orice proiect cu fonduri europene nu poate fi modificat timp de 5 ani, prin urmare acest proiect de modificare a serviciilor electronice pentru o mai bună interacţiune cu publicul nu mai permite accesarea altor fonduri pentru modificarea siteurilor ANPM mai devreme de 2021", potrivit surselor citate.

ANPM a mai fost acuzată de lipsă de transparenţă şi în iulie 2014, când Greenpeace a reclamat că publicul nu a fost informat cu privire la depăşirea nivelurilor de radiaţii de tip radioactiv din ţara noastră.

ONG-ul a solicitat atunci să îi fie transmise datele referitoare la cazurile din ultimii zece ani, în care au fost "măsurate, constatate sau semnalizate depăşiri ale limitelor de atenţionare asupra radioactivităţii beta şi gama la nivelul aerului, apelor, solului sau vegetaţiei".

În schimb, reprezentanţii biroului de presă al ANPM au transmis, la solicitarea ziarului BURSA, că deşi au fost atinse sau depăşite nivelurile de radiaţii de tip radioactiv permise, nu era cazul ca acele date să fie furnizate publicului, nefiind atins un anumit prag de alertă.