Protest subiectiv la adresa desfiinţării Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor

Desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) reprezintă un subiect care a încins spiritele la finalul anului trecut şi continuă şi la începutul lui 2020. Imediat după ce Guvernul Orban a adoptat memorandumul propus de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, privind desfiinţarea SIIJ, o parte dintre magistraţi şi unele asociaţii profesionale au criticat intenţia Executivului.

Judecătoarea Andreea Ciucă de la Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), judecătoarea Florica Roman de Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), judecătoarea Dana Gîrbovan de la Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi procuroarea Elena Iordache de la Asociaţia Procurorilor din România (APR) au emis un comunicat de presă comun în care au criticat intenţia Guvernului liberal de a desfiinţa SIIJ.

Magistraţii respectivi susţin că memorandumul prezentat de ministrul Cătălin Predoiu este trunchiat şi subiectiv, deoarece nu se referă la cauzele şi motivele obiective pentru care SIIJ a fost înfiinţată şi care ar justifica existenţa acesteia. Mai mult, ei afirmă că guvernul ignoră aspectele pozitive ale Secţiei Speciale, ce ar fi fost remarcate şi de Comisia de la Veneţia, şi anume că procedura de selecţie a procurorilor este mai riguroasă şi mai transparentă decât pentru orice altă structură de parchet, impunând condiţii ridicate de vechime - minim 18 ani - şi de verificare a competenţei profesionale, prin analizarea activităţii anterioare pe o perioadă de 5 ani.

Magistraţii semnatari ai comunicatului de presă consideră că existenţa SIIJ este justificată de necesitatea asigurării unor garanţii suplimentare de independenţă a judecătorilor şi procurorilor faţă de anchetele penale abuzive ale DNA care au constituit "presiuni la adresa lor, materializate prin:

- anchete ce au vizat exclusiv soluţiile pronunţate de judecători şi dispuse de procurori;

- încălcarea, în cadrul investigaţiilor, a secretului deliberarii;

- dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vădit şi declarat de intimidare şi de a "bagă frică" în judecători în scopul pronunţării de soluţii favorabile DNA;

- multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasări sau achitari, dar care au condus la suspendarea din funcţii a judecătorilor şi procurorilor vizaţi, inclusiv la nivel înalt: Procuror General, judecător CCR, preşedinte de secţie la ICCJ, membrii CSM, judecători şi procurori cu grad de curte de apel sau ICCJ".

Materialul prezentat de magistraţii citaţi mai sus, în numele asociaţiilor profesionale din care fac parte şi pe care le reprezintă nu citează toate documentele europene în materie, fapt care demonstrează subiectivitatea semnatarilor acestuia. Deşi se referă la un paragraf dintr-o Opinie a Comisiei de la Veneţia şi la un paragraf din raportul pentru 2019 pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, judecătorii şi procurorii respectivi nu scriu niciun cuvânt despre concluziile raportului MCV şi ale Opiniei Comisiei de la Veneţia, instituţii care consideră că Secţia Specială constituie un element de presiune asupra independenţei magistraţilor şi, în consecinţă, trebuie desfiinţată.

Concluziile respective au fost precedate de cele din Raportul ad hoc privind România (Regula 34), adoptat de GRECO la cea de-a 79-a Reuniune Plenară ce a avut loc la Strasbourg, în 19-23 Martie 2018, document despre care magistraţii semnatari ai protestului nu scriu niciun cuvânt.

În paragraful 34 al acestui raport, GRECO arată: "(...) există şi temeri că această secţie ar putea fi uşor utilizată în mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera în cauzele importante sensibile în cazul în care reclamaţiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauză, deoarece ar intra automat în competenţa noii secţii (situaţie în care ar trebui să se ia o decizie de disjungere a cauzei conform normelor generale de procedură penală în materia conexării / disjungerii cauzelor, pentru ca aceasta să rămână la procurorii competenţi iniţial)".

După care, în paragraful imediat următor, 35, GRECO recomandă să fie abandonată crearea noii secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Din păcate, factorii de decizie de la Bucureşti au ales să ignore în 2018 recomandarea GRECO şi să înfiinţeze Secţia Specială de anchetare a magistraţilor, fapt pentru care instituţia europeană a consemnat încă o dată, în raportul din iunie 2019, că secţia respectivă trebuie desfiinţată.

Rapoartele GRECO nu sunt citate deloc în protestul semnat de magistraţii Andreea Ciucă, Florica Roman, Dana Gîrbovan (fosta nominalizare a guvernului Dăncilă pentru funcţia de ministru al Justiţiei) şi Elena Iordache, ceea ce arată că materialul semnat de acestea este subiectiv.

Iar subiectivitatea acestuia reiese şi din situaţiile personale ale unora dintre semnatarii protestului. Astfel, judecătoarea Andreea Ciucă a fost acuzată, în 2003, de luare de mită de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie - nou înfiinţat la vremea aceea de guvernul Năstase. Procurorii anticorupţie afirmau că judecătoarea ar fi fost prinsă în flagrant cu banii primiţi de la un politician local, dar a susţinut că a fost vorba de un împrumut. La vremea respectivă, Ciucă a fost chiar arestată de procurori, dar a fost eliberată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie(ÎCCJ). Procesul a durat şapte ani, iar Andreea Ciucă a fost achitată defiinitiv în 2010 de un complet de 9 judecători al ÎCCJ.

Probabil că, nemulţumită de faptul că niciunul dintre procurorii respectivi nu a fost tras la răspundere după achitarea sa, Andreea Ciucă a considerat că singura modalitate în care situaţia personală nu se mai poate repeta este existenţa Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor.

În cazul judecătoarei Florica Roman, aceasta a fost trimisă în judecată, în 2014, de DNA Oradea, alături de alţi trei colegi, deoarece ar fi încercat să ajute un inculpat condamnat pentru tentativă de viol. Judecătoarea Roman a fost acuzată de trafic de influenţă şi favorizarea infractorului. Potrivit DNA, judecătoarea ar fi primit bani, păstrăvi, whisky şi ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca să intervină pe lângă colegii ei, astfel încât inculpatul să nu execute pedeapsa de 2 ani şi 8 luni de închisoare. În 2015, dosarul a fost restitut la parchet, iar ancheta a fost preluată de procuroarea Florentina Mirică (fost candidat la şefia DNA după revocarea din funcţia de procuror-şef a Laurei Codruţa Kovesi) de la DNA Bucureşti, care a clasat acuzaţiile în 2017.

Ulterior, judecătoarea Roman a formulat plângere la Secţia Specială împotriva procurorilor DNA Oradea care ar fi "terorizat-o".

Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a fost propusă de fostul premier Viorica Dăncilă, în vara lui 2019, pentru postul de ministru al Justiţiei în Guvernul PSD. Propunerea respectivă a fost refuzată de preşedintele Klaus Iohannis deoarece nu ar fi respectat normele în vigoare pentru a fi valabilă. Menţionăm că Dana Gîrbovan a vorbit, în ultimii ani, despre "abuzurile" DNA şi despre implicarea SRI în justiţie.

Procuroarea Elena Iordache a instrumentat dosarul procurorilor Lucian Onea şi Mircea Negulescu, zis Portocală, de la DNA Ploieşti, înainte să fie înfiinţată Secţia Specială. Ea este magistratul care, în 2016, a început urmărirea penală pentru spălare de bani împotriva fostului preşedinte al României, Traian Băsescu. Elena Iordache a clasat dosarul 6 luni mai târziu, după ce l-a chemat pe fostul preşedinte de câteva ori la audieri în calitate de suspect. Menţionăm că Iordache a fost colegă de facultate, la Iaşi, cu fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.