PROTESTE Peste 600 de angajaţi ai RAAN cer bani pentru funcţionarea companiei şi salariile restante

Peste 600 de salariaţi ai platformelor Romag Prod şi Romag Termo din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) au refuzat, ieri dimineaţă, să intre la lucru în tura I, protestând în faţa unităţilor şi cerând Guvernului bani pentru funcţionarea companiei până la închiderea controlată.

Protestele pe platformele din faţa unităţilor Romag Prod şi Romag Termo ale RAAN din Drobeta Turnu Severin au început, ieri, la ora 7.00, când ar fi trebuit să se facă schimbul de tură, potrivit Mediafax. Liderii de sindicat şi şefii celor două unităţi au discutat cu oamenii, explicându-le care este situaţia în privinţa restanţelor salariale şi a banilor pe care Guvernul s-a angajat, potrivit sindicaliştilor, să îi furnizeze pentru funcţionarea în continuare a celor două unităţi, până la închiderea controlată a instalaţiilor.

Potrivit liderului Sindicatului Romag Prod, Florin Rogobete, care este şi vicepreşedinte al confederaţiei Energetica din cadrul Blocului Naţional Sindical, prin protestul organizat ieri dimineaţă salariaţii au cerut asigurarea de urgenţă a fondurilor necesare pentru plata salariilor şi funcţionarea RAAN până la epuizarea duratei de viaţă a instalaţiilor de la sucursala Romag Prod.

Florin Rogobete a precizat: "În primul rând, dorim plata salariilor la zi, deoarece avem o întârziere din luna mai, în al doilea rând este lipsa finanţării. Ni s-a promis acordarea a 25 de milioane la sfârşitul lunii iunie, pentru finanţarea în continuare a funcţionării unităţilor noastre până la oprirea controlată a producţiei de apă grea. Totodată, noi am cerut ca oprirea să se facă fără a influenţa mediul, în sensul consumării tehnologice a gazului din instalaţii şi apoi, procedurile clare, prevăzute de proiectant, privind scoaterea tuturor substanţelor toxice din instalaţie şi predarea lor în condiţii de siguranţă a mediului".

Potrivit directorului Romag Prod, Melwin Watzlavek, finanţarea de către Guvern a închiderii controlate a instalaţiilor unităţii în care se produce apă grea este absolut necesară, pentru a fi evitat impactul de mediu local şi chiar transfrontalier: "Aceste instalaţii, fiind incluse în categoria de interes naţional deosebit, nu pot fi oprite oricum. Există proceduri de oprire în regim de avarie, personalul este instruit, ştie ce are de făcut în această situaţie, dar nu există posibilitatea legală de a opri aceste instalaţii. În aceste condiţii, riscul major este de a avea o poluare extraordinară locală, deoarece acest hidrogen sulfurat se evacuează şi se arde într-un sistem de facle, dar cantitatea imensă care ar trebui arsă în aceste condiţii de avarie conduce în mod cert la impact de mediu şi la impact transfrontalier de mediu. Aceste instalaţii trebuie purificate, trebuie curăţate de hidrogenul sulfurat. Trebuie lăsate într-un regim în care, oricine ar veni după noi să le demonteze, să nu sufere şi există acest risc extraordinar de mare. Acest hidrogen sulfurat este o substanţă cu efecte neurotoxice, acţionează extraordinar de repede şi în cantităţi foarte, foarte mici. Este suficient, spre exemplu, o inspiraţie de hidrogen sulfurat, nu în concentraţie foarte mare, te ameţeşte imediat, cazi lat şi durează ore până să îţi revii".

Domnia sa a subliniat că, în mod normal, instalaţiile îşi sfârşesc durata de viaţă anul viitor, în luna aprilie şi a susţinut că dacă oprirea se face în mod controlat, cu finanţe de la stat, aşa cum au fost stabilite în programe anterioare, la închiderea duratei de viaţă a instalaţiilor, atunci oamenii nu vor avea de suferit. "Vor pleca, normal, cel puţin 800-900 de oameni de pe această platformă (Romag Prod - n.r.), rămânând o parte din ei pentru gestiunea apei grele care este deja produsă şi se află în depozitele locale. Dacă, însă, finanţele nu vin şi ajungem în stadiul opririi bruşte, toţi oamenii vor fi afectaţi, pentru că practic se intră în regim de faliment, dar există un mare risc în aceste condiţii, pentru că falimentul ne exonerează de obligaţia de a gestiona apa grea care a fost produsă până la ora actuală", a comentat directorul Romag Prod.

Ulterior, angajaţii Romag Prod au hotărât să intre la lucru, în jurul orei 11.00, pentru a-i înlocui pe colegii din tura III, însă cei de la Romag Termo refuză să facă acest lucru, sindicaliştii spunând că protestul lor este autorizat până la ora 15.00.

Salariaţii urmează să participe, astăzi, la un marş de protest pe o distanţă de aproximativ nouă kilometri, de pe platformele pe care lucrează până la sediul Prefecturii Mehedinţi. Tot astăzi, la Bucureşti, va avea loc întrunirea creditorilor RAAN cu administratorul judiciar, administratorul special şi reprezentanţi ai Ministerului Energiei.

Preşedintele Sindicatului Termo Halânga, Alexandru Tănase, anunţa, sâmbătă, că angajaţii platformelor Romag Termo şi Romag Prod, ambele componente ale RAAN, împreună cu cei 700 de angajaţi ai Minei Husnicioara care furnizează cărbune către RAAN, vor începe acţiuni ample de protest, întrucât Guvernul nu a virat banii promişi pentru funcţionarea companiei până la sfârşitul lunii august, când ar începe procedurile de închidere controlată.

Angajaţii Minei Husnicioara sunt solidari cu salariaţii RAAN care au protestat ieri, urmând să participe alături de ei la marşul programat astăzi. El spunea că angajaţii nu au primit lichidarea pentru luna mai, banii de salarii fiind folosiţi pentru cumpărarea de materie primă în vederea funcţionării companiei până la sfârşitul lunii iulie.

Conform actelor normative aprobate de Guvern, RAAN ar urma să se închidă controlat, iar angajaţii ar urma să primească până la 24 de salarii medii pe economie.

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, care este unicul furnizor de agent termic pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, prin platforma Romag Termo, a reziliat contractul de furnizate a agentului termic în Drobeta Turnu Severin, în 17 februarie 2015, iar conform actului, apa caldă şi căldura urmează să fie oprite în municipiu de la sfârşitul lunii august.

Închiderea controlată a RAAN înseamnă disponibilizarea majorităţii salariaţilor, care ar urma să primească, în funcţie de vechime, până la 24 de salarii medii pe economie, drept plată compensatorie.

RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, având datorii de 680 de milioane de lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de peste 70 de milioane de lei.

Pe lista creditorilor, întocmită de administratorul judiciar al RAAN la momentul declanşării procedurii de insolvenţă, se aflau peste 300 societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu RAAN.

Înainte de intrarea în insolvenţă RAAN avea aproape 2.700 de angajaţi, acum numărul acestora fiind de 2.400.