Curtea Constituţională (CCR) a admis, ieri, cu şase voturi "pentru" şi trei voturi "împotrivă" (Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea), existenţa unui conflict între Parlament şi Parchetul General în privinţa protocoalelor secrete de colaborare încheiate cu SRI.
Potrivit CCR, decizia nu produce efecte asupra sentinţelor definitive pronunţate până acum. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, celelalte instanţe şi Parchetul General vor verifica doar cauzele aflate în curs de urmărire penală şi trimitere în judecată, pentru a constata în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi calitatea organului de urmărire penală.
Dacă magistraţii vor constata că au fost instrumentate probe de către altcineva decât de procurori, acestea vor fi anulate, dar doar în dosarele aflate în curs.
CCR a declarat neconstituţional în totalitate protocolul încheiat între Parchetul general şi SRI în anul 2009, semnat de Laura Codruţa Kovesi şi George Maior, din cauza lipsei bazei legale pentru încheierea unui astfel de act. În privinţa protocolului încheiat între Parchetul General şi SRI în anul 2016, semnat de procurorul general Augustin Lazăr şi de directorul Eduard Hellvig, documentul a fost declarat parţial neconstituţional. Mai precis au fost declarate neconstituţionale art. 6 alineatul 1, art. 7 alineatul 1 şi articolul 9 din protocolul respectiv. Judecătorii au constatat că acest protocol are bază legală, fiind încheiat în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.6/2016.
Articolele menţionate în decizia CCR privind protocolul din 2016 prevăd: art. 6 - Parchetul comunică, în mod operativ, nu mai târziu de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării la Parchet, modul de valorificare a sesizărilor primite de la Serviciu, cu excepţia cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menţionat, se solicită informaţii suplimentare în legătură cu cauza; art.7 - La solicitarea Serviciului, Parchetul asigură consultanţă, prin specialiştii proprii, în ce priveşte activităţile ce fac obiectul cooperării; art.9 - Parchetul pune la dispoziţia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii care, prin natura lor, prezintă interes pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale. În alineatul 2 al aceluiaşi articol, se prevede că Parchetul pune la dispoziţia Serviciului datele şi informaţiile referitoare la implicarea personalului acestuia în pregătirea sau săvârşirea de infracţiuni, dacă prin aceasta nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză.
Decizia Curţii a fost aşteptată în mediul politic, în condiţiile în care Liviu Dragnea spera ca CCR să declare că toate probele obţinute pe baza colaborării dintre DNA şi SRI sunt ilegale şi să dispună eliminarea lor din dosarele penale. Şeful PSD a fost deja condamnat în primă instanţă la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman şi mai are o condamnare definitivă de doi ani de închisoare cu suspendarea executării în dosarul fraudelor de la Referendumul din anul 2012 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.
Uniunea Salvaþi România a transmis, ieri, un comunicat de presă în care critică vehement decizia CCR în privinþa protocoalelor secrete încheiate între Ministerul Public ºi Serviciul Român de Informaþii.
În comunicat se arată: "Decizia de astăzi demonstrează că CCR s-a transformat într-o suprainstanþă de judecată în România. Judecătorii CCR au anulat practic decizia Curþii de Apel Bucureºti care stabilise că protocoalele nu sunt acte administrativ-normative. Astfel, deciziile unor politruci ajung mai importante decât cele ale judecătorilor ºi subminează întregul sistem de justiþie din þara noastră. Mai grav este că ordinul lui Dragnea devine de astăzi mai important decât o decizie judecătorească, iar justiþia îºi pierde puterea în România. Nu mai este vorba doar de lupta politică, ci de siguranþa României".
USR îi cere preºedintelui Klaus Iohannis să convoace de urgenþă referendumul pe justiþie ºi face apel la toþi parlamentarii pentru a declanºa modificarea Constituþiei astfel încât să fie modificate criteriile de alegere a judecătorilor CCR.
1. Este de neinteles
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.01.2019, 16:44)
cum initiatorii protocoalelor, presedinte, prim-ministri, ministriiin loc sa arate temeinicia si legalitatea protocoalelor, scopul justificat care a stat la baza cearii lor, lasa grupul infractional ajuns la conducerea tarii, slujit cu abnegatie de gruparea infractionala de la CCR, sa distruga Justitia.
Este clar pentru toti cetatenii tarii, fie ca sustin sau nu acest lucru, a saracia romanilor nu se datoreaza rusilor, nu se datoreaza ungurilor sau Marii Negre, ci coruptiei generalizate care a cuprins scumpa tara. Coruptia este cea mai mare amenintare la adresa securitatii nationale, a fost si ramine.
Este de neadmis ca institutiile de securitate ale statului lasa infractorii sa smulga arma numita SRI din mina Justitiei.