Protocol în favoarea... pădurilor

Organizaţii şi indivizi se implică tot mai activ în acţiuni menite să protejeze pădurea. Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) şi PEFC România - Programul pentru Aprobarea Certificării Forestiere au parafat un protocol de colaborare, prin care se va urmări promovarea Sistemului de Certificare Forestieră. Un comunicat de presă al ASFOR explică importanţa acestui protocol: "Certificarea forestieră a devenit o necesitate după Conferinţa de la Rio din 1992 unde s-a ajuns la concluzia că trebuie să existe un organism independent care să certifice modul în care sunt administrate pădurile, respectiv modul în care este recoltat lemnul. Prin certificare se urmăreşte îmbunătăţirea actului de gestiune a pădurii în cazul administratorilor de păduri, dar şi a proceselor şi fluxurilor de lucru în cazul companiilor care recoltează lemn. În acelaşi timp se pot certifica produse cu origine controlată". Potrivit Asociaţiei, administrarea pădurilor a ajuns la al 8-lea ciclu de amenajare a pădurilor reprezentând circa 100 de ani de administrare după planuri întocmite - certificate aprobate de către autorităţile competente ale statului. PEFC - Programul pentru Aprobarea Certificării Forestiere se aplică pe două treimi din pădurile planetei. În ţara noastră, PEFC funcţionează din anul 2018 existând până în prezent certificate 40 de lanţuri de custodie. La ora actuală, la nivel mondial există 50 de sisteme diferite de certificare forestieră. Datele ASFOR arată că pădurea ocupă, în ţara noastră, 6,9 milioane de hectare, 40% din această suprafaţă fiind inclusă în arii protejate. De asemenea, stocul de lemn din pădurile naţionale este de 2,3 miliarde de metri cubi.

ASFOR este o organizaţie patronală şi profesională, autonomă, neguvernamentală şi apolitică, a agenţilor economici din industria de exploatare şi prelucrare primară a lemnului. Din anul 1995, Asociaţia face parte din Confederaţia Patronală pentru Industria României (CONPIROM), iar din 1996 a devenit membră a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Începând cu anul 2004, ASFOR a devenit membră a Organizaţiei Europene a Producătorilor de Cherestea (EOS), iar în 2006 a aderat la Organizaţia Europeană a Antreprenorilor Forestieri (ENFE) şi la Consiliul European pentru Arboricultură (EAC).

Alpinistul Alex Găvan i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă în care îi atrage atenţia, că, deşi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a catalogat tăierile ilegale de păduri drept atentat la siguranţa naţională, doar 1% din aceste tăieri sunt depistate: "Dragă domnule preşedinte, dragul meu Klaus, din pădurile care m-au crescut îţi dăruiesc acum, aici, acest mesaj: Marşul pentru păduri de duminica trecută nu a fost un marş pentru păduri. A fost un marş din Dragoste pentru păduri. Întrebarea este: Cum salvăm planeta? Răspunsul este: Planeta nu are nevoie de salvare. Noi avem. De unde începem? Începem prin a cere iertare copacilor. Pădurea este un templu. Pentru a putea intra în el avem nevoie de binecuvântare. Planeta aceasta este un templu. Şi toate cele câte sunt cuprinse în ea. Începem prin a cere iertare fiecărei fiinţe vii, plante, animal, om, munte, deal, vale, apă, aer, cer. Totul face parte din acest templu, inclusiv noi doi. Acest templu suntem noi, cu toţii. În continuare, acest templu este prădat cu o viteză fără precedent. Am ajuns în prezent să mai avem doar 29% suprafaţa împădurită, adică mult sub cei 43% la nivelul întregii UE şi mult sub optimul calculat de 40-45%. Rămânem fără aer. La aproape cinci ani după ce, din fruntea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ai catalogat în mod oficial tăierile ilegale de păduri ca fiind un atentat la siguranţa naţională, în România se depistează doar 1% din aceste tăieri. Iar sistemul integrat de monitorizare a managementului forestier este şi acum pe butuci. Care mai este prestanţa, greutatea şi relevanţa funcţiei prezidenţiale şi a Consiliului dacă deciziile şi dispoziţiile emise sunt opţionale pentru guvern, aşa cum s-a dovedit în cazul tăierilor ilegale de păduri? Între timp, şase pădurari au fost ucişi de către mafia lemnului şi altor sute li s-a pus viaţa în pericol prin agresiunile suferite. Soluţia pentru toate acestea există. Însă voinţa şi acţiunea politică lipsesc. Dacă pădurea inseamnă sigurantă naţională, atunci niciun copac nu ar trebui să se taie în ţara asta fără binecuvântarea preşedintelui. Iar dacă un copac este tăiat în ţara asta, este tăiat pentru că are binecuvântarea, fie ea şi mută, a preşedintelui."

Alex Găvan a escaladat şapte vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya prin mijloace corecte, fără oxigen suplimentar şi fără porteri de altitudine. Cunoscutul alpinist a fost implicat în numeroase cauze de mediu, printre care se numără stoparea tăierilor ilegale de păduri, protecţia ultimelor pădurilor virgine, Parcul Natural Văcăreşti, Centura Verde a Bucureştiului, salvarea Aspretelui (unul dintre cei mai rari peşti din lume) sau interzicerea utilizării cianurii în minerit.