PSD ŞI PNL AU DECLANŞAT BĂTĂLIA PENTRU LOCALE Moţiune surdă într-o democraţie şchioapă

Argumentele prezentate de Cabinetul Orban cu privire la alegerea primarilor în urma a două tururi de scrutin sunt des-fiinţate de informaţiile cuprinse în moţiunea de cenzură depusă, ieri, de parlamentarii PSD împotriva Guvernului. Social-democraţii susţin că, din punct de vedere statistic, noua reglementare nu modifică substanţial procentele prin care partidele ar obţine alte scoruri în alegeri.

Intitulată "Guvernul ORBAN/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", moţiunea de cenzură a fost semnată de 208 parlamentari PSD şi UDMR. Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă şi Guvernul să fie demis sunt necesare voturile a 233 de senatori şi deputaţi.

Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au stabilit ca moţiunea să fie citită în plenul de luni al Parlamentului.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis a declarat că pentru dezbatere şi vot va fi găsită "o dată potrivită".

"Nu se va întârzia foarte mult, important e să găsim o dată potrivită pentru a demite Guvernul", a spus Simonis.

El a arătat că, potrivit prevederilor regulamentare, moţiunea nu poate fi dezbătută mai devreme de 3 zile de la citire, dar nu este stabilit un termen maxim. Simonis a susţinut că PSD a strâns voturile necesare pentru demiterea Guvernului: "Calculele noastre arată că avem peste 233 de voturi până acum şi am încredere că până la vot vom depăşi numărul necesar de voturi".

Pe de altă parte, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că în acest moment lipsesc 5 sau 6 voturi din cele necesare pentru adoptarea moţiunii, dar s-a declarat optimist cu privire la întrunirea, în ziua votului, a celor 233 de voturi pro-moţiune.

Florin Roman, liderul deputaţilor PNL, a declarat, imediat după depunerea moţiunii de către parlamentarii PSD, că demersul acestora este unul neserios.

Roman a spus: "Probabil că această moţiune a fost scrisă de domnul Vasile, portarul de la sediul Partidului Social Democrat. Este o moţiune scrisă pe genunchi, în care PSD nu face nicio referire la agenda publică a cetăţenilor. PSD continuă să ignore solicitarea a peste 82% dintre cetăţeni care îşi doresc alegerea primarilor în urma a două tururi de scrutin. PSD îşi doreşte în continuare să avem baroni locali, cum este cazul domnului Misăilă sau Tăcsăilă de la domnul Oprişan de la Vrancea, al domnului Genoiu la Craiova sau cazul Gabrielei Firea care, în ultimii trei ani, a făcut prăpăd la Bucureşti".

Aliatul liberalilor, deputatul Dan Barna, preşedinte al USR, a precizat că parlamentarii formaţiunii sale politice nu vor vota moţiunea de cenzură a PSD şi a spus că textul acesteia depăşeşte chiar şi limitele cele mai de jos ale bunului simţ.

Dan Barna a scris pe pagina oficială de Facebook: "Am spus deja că nu vom vota pentru nimic care să înlesnească întoarcerea PSD la putere. Pentru dezastrul din cei trei ani de guvernare Drag-nea nota de plată nu a fost încă achitată. Nu pot însă să nu remarc faptul că textul moţiunii de cenzură depusă de PSD depăşeşte chiar şi limitele cele mai de jos ale bunului simţ. Disperat să îşi apere baronii locali partidul cu doi foşti preşedinţi trimişi la închisoare nu se jenează să folosească astăzi termeni ca «demnitate» şi «integritate» în funcţia publică".

În cuprinsul moţiunii se arată că în anul 2008 a avut loc în ţara noastră ultimul scrutin electoral în care primarii au fost aleşi în urma a două tururi. Prezenţa la vot în 2008 a fost de 48,44%. Social-democraţii informează guvernul Orban că, la alegerile locale din urmă cu patru ani, din vara lui 2016, când primarii au fost aleşi dintr-un singur tur de scrutin, prezenţa la vot a fost de 48,44%, deci egală cu cea din 2008, când au fost două tururi de scrutin. Astfel, argumentul conform căruia două tururi ar asigura o prezenţă mai mare la vot nu s-ar susţine în opinia parlamentarilor PSD.

În anul 2008, din cele 3183 de primării, 1708 primari au câştigat alegerile din primul tur cu un scor de peste 50%, res-pectiv 53,66% din totalul primarilor au fost aleşi din primul tur. În cel de-al doilea tur au fost alegeri în 1475 de localităţi, iar în 1049 dintre acestea a câştigat candidatul care s-a clasat pe primul loc şi în primul tur de scrutin. În total, 2757 de primari ar fi câştigat mandatul indiferent dacă alegerea primarilor ar fi fost într-un singur tur sau în două tururi, adică 86,61% din total.

La începutul verii lui 2016, s-au des-făşurat alegeri în 3186 de primării, dintre care 2275, respectiv 71,40% dintre primari au câştigat alegerile cu un scor mai mare de 50%. Deci ar fi fost câştigători şi dacă alegerile ar fi fost în două tururi. Doar 911 primari au câştigat alegerile cu un scor mai mic de 50%, iar dintre aceştia 604 au obţinut scoruri între 40% şi 50%.

"Prin urmare, afirmaţia că într-un singur tur de scrutin foarte mulţi candidaţi ar deveni primari cu scoruri de sub 20% nu este adevărată. Doar unul singur a fost în această situaţie la ultimele alegeri. Mai mult, dacă extrapolăm şi aplicăm acelaşi calcul matematic ca în 2008, observăm că din cei 911, aproximativ 647 ar fi câştigat probabil alegerile şi dacă ar fi fost două tururi de scrutin. Practic pes-te 91% dintre primari ar fi câştigat indiferent de sistemul de vot, deci şi argumentul referitor la legitimitate şi reprezentativitate nu se susţine", arată parlamentarii social-democraţi în moţiunea de cenzură.

PSD aminteşte de Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002). Conform social-democraţilor, schimbarea de către guvernul Orban a legislaţiei electorale cu numai tre luni înaintea alegerilor locale încalcă punctele 63 şi 65 din codul respectiv adoptat de Comisia de la Veneţia. În cele două texte se arată:"Modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul lui nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului. (...) Ceea ce trebuie evitat, este nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic".

În finalul textului moţiunii de cenzură, semnatarii susţin că "Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă, nu doar pentru că această măsură de modificare a sistemului electoral în prag de alegeri încalcă standardele europene, dar - mai ales! - pentru că adoptarea acestor modificări se face în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere, prin angajarea răspunderii de către partidul aflat la putere".

Conform Regulamentului Parlamentului, moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.

Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Data şi locul şedinţei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.