PUTIN ACUZĂ:  Armata ucraineană este "Legiunea Străină a NATO"

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat ieri armata ucraineană că este "Legiunea Străină a NATO", folosită de către Occident pentru a "contracara" Rusia.

"Se spune adesea: armata ucraineană, armata ucraineană. De fapt, cine luptă în rândurile ei? Există unităţi regulate ale forţelor armate şi, în mare parte, aşa-zisele «batalioane de voluntari naţionalişti»", a declarat Putin, la Sankt Petersburg, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea rusă.

"De fapt, nu este vorba despre o armată, ci despre o Legiune Străină, în cazul de faţă o Legiune Străină a NATO, care nu are ca scop să apere interesele naţionale ale Ucrainei", a mai spus şeful statului rus, precizând: "Este vorba despre alt scop geopolitic: contracararea Rusiei, ceea ce nu corespunde deloc intereselor naţionale ale poporului ucrainean".

Vladimir Putin a făcut această declaraţie belicoasă odată cu apropierea unei reuniuni "extraordinare" a NATO pe tema situaţia din Ucraina, convocate la cererea Kievului.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a catalogat ieri drept "prostii" declaraţiile lui Vladimir Putin prin preşedintele rus acesta a acuzat armata ucraineană că este "Legiunea Străină a NATO" şi a îndemnat Moscova să înceteze să susţină separatiştii proruşi.

"Declaraţia potrivit căreia există o legiune străină în Ucraina este o prostie. Nu există nicio legiune NATO, forţele străine în Ucraina sunt ruseşti", a declarat Stoltenberg pentru presă la finalul unei reuniuni extraordinare a Comisiei NATO-Ucraina.

"Există forţe ruseşti în Ucraina, iar Rusia susţine separatiştii cu armament. Noi am constatat o creştere substanţială în fluxul echipamentelor (trimise) de către Rusia separatiştilor din Ucraina", i-a replicat Stoltenberg, adăugând: "Vorbim despre echipamente grele şi despre diverse tipuri de echipamente".

Conflictul din estul separatist prorus al Ucrainei a înregistrat sâmbătă o nouă cotitură, după bombardarea portului strategic Mariupol, care s-a soldat cu 30 de morţi şi aproximativ 100 de răniţi civili.

"Condamnăm escaladarea violenţei de-a lungul liniei de armistiţiu din estul Ucrainei de către separatiştii susţinuţi de Moscova", a declarat Stoltenberg, adăugând că "asemenea atacuri oarbe sunt nejustificate şi inacceptabile". "În pofida angajamentelor sale repetate de a lucra la o soluţie paşnică, Rusia continuă să le ofere susţinere, formare, echipamente şi forţe", a acuzat Stoltenberg, citat de Mediafax.

"În ultimele săptămâni Rusia le-a furnizat sute de piese de echipament avansat, inclusiv sisteme de rachete, de artilerie grea, tancuri, vehicule blindate şi sisteme electronice militare", a detaliat secretaru general al NATO, îndemnând din nou Moscova "să înceteze imediat să susţină separatiştii" proruşi.

• Iohannis: "Federaţia Rusă, responsabilă de atacurile din Mariupol"

Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat, ieri, printr-un mesaj, "atacturile criminale" asupra populaţiei civile din Mariupol, Ucraina, precizând că eesponsabilitatea aparţine nu doar separatiştilor ucraineni, ci şi Federaţiei Ruse, astfel că trebuie luată în considerare intensificarea sancţiunilor.

"Mă alătur reprezentanţilor Uniunii Europene şi ai Statelor Unite ale Americii în a considera atacurile asupra populaţiei civile din Mariupol, Ucraina, drept criminale", a transmis preşedintele Iohannis, într-un mesaj remis de Administraţia Prezidenţială.

Potrivit şefului statului, "responsabilitatea aparţine nu doar separatiştilor ucraineni, ci şi Federaţiei Ruse care participă la înarmarea rebelilor şi nu îşi foloseşte influenţa pentru a detensiona conflictul".

Klaus Iohannis afirmă că "România condamnă încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi va continua să contribuie la materializarea aspiraţiilor sale europene şi euroatlantice".

"În acest context, se justifică menţinerea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse, iar în lipsa participării sale credibile la găsirea unei soluţii politice care să evite pierderi de vieţi omeneşti, trebuie luată în considerare intensificarea lor", se mai precizează în comunicatul Preşedinţiei.

Un atac insurgent cu rachete în oraşul ucrainean Mariupol a provocat sâmbătă moartea a 30 de persoane.

Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Statele Unite au condamnat vehement atacul, cerând Rusiei să înceteze imediat susţinerea acordată rebelilor separatişti. La rândul său, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, s-a declarat "extrem de preocupat", duminică, de recentele încălcări ale armistiţiului în estul Ucrainei.

Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a convocat o reuniune extraordinară a miniştrilor de Externe ai statelor UE, joia viitoare, pe fondul intensificării conflictului separatist din Ucraina.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat, potrivit estimărilor, cu aproape 5.000 de morţi.