Qatargate a cuprins toate instituţiile europene

Scandalul Qatargate a cuprins toate instituţiile europene, atât timp cât dinspre Parlamentul European răzbat permanent noi informaţii despre politicienii de marcă ce au beneficiat de diferite favoruri din partea autorităţilor din Qatar şi Maroc, şi cât timp Comisia Europeană verifică toate călătoriile efectuate în cele două state de către funcţionarii din toate departamentele.

Astfel, potrivit unui articol publicat de Euractiv.com, deputatul european, Marie Arena (membru al Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European), fost preşedinte al subcomisiei DROI, a beneficiat - din partea autorităţilor de la Rabat - în anul 2015 de un sejur într-un hotel de lux din Maroc împreună cu fostul europarlamentar italian Antonio Panzeri, cel care a pus la cale reţeaua de corupţie dezvăluită de scandalul Qatargate-ului.

Cu toate acestea, Panzeri a declarat în faţa procurorilor, că Marie Arena nu a ştiut că întreaga excursie a fost plătită de autorităţile marocane.

"În 2015 a fost o excursie cu Marie Arena. M-a însoţit două-trei zile la hotelul La Mamounia, unde am avut întâlniri cu comunitatea locală Saharawi", a declarat Antonio Panzeri în cadrul unei audieri, citat de cotidianele Le Soir şi La Repubblica .

Comunitatea Saharawi, cunoscută şi sub numele de Republica Arabă Democrată, este un stat parţial recunoscut care pretinde suveranitatea asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale.

"Probabil că Marie Arena crede că eu am fost cel care a invitat-o, dar de fapt ambasadorul marocan Abderrahim Atmoun s-a ocupat de tot", a precizat Panzeri, care a refuzat să spună dacă Atmoun a acoperit cheltuielile cu cei doi deputaţi europeni din fonduri proprii sau din cele ale statului marocan.

Contactată de Le Soir în legătură cu această călătorie din 2015, Marie Arena a refuzat să comenteze.

Potrivit unei note desecretizate a Securităţii Statului Belgian, care a fost predată anchetei judiciare efectuată la Bruxelles, Atmoun a primit ordine în această operaţiune de la un anume "Mohamed B.", un presupus agent secret al DGED (serviciul secret marocan) aşa cum susţine Le Soir .

Referitor la serviciul secret marocan şi la vizita din Maroc, Panzeri a spus: "Am aflat pentru că cheia mea de la hotel era într-un buzunar cu numele rezervării pe ea. A fost cineva de la DGED. Atunci am înţeles".

Cu toate acestea, sursele citate susţin că există dovezi circumstanţiale care atestă că Marie Arena nu ar fi fost în necunoştinţă de cauză cu anumite activităţi în legătură cu Maroc şi Qatar. În timpul unui apel telefonic interceptat, desfăşurat la scurt timp după o întâlnire a subcomisiei DROI din Parlamentul European cu ministrul qatarez al Muncii, Ali bin Saikh Al Marri, în 14 noiembrie, Panzeri i-a mulţumit lui Marie Arena pentru intervenţiile sale şi a declarat că ministrul a fost "mulţumit" de întreaga procedură.

• Zboruri "gratuite" pentru un director din cadrul Comisiei Europene

În acest timp, Comisia Europeană desfăşoară o investigaţie internă pentru a stabili dacă cel mai înalt oficial al său din domeniul transporturilor a încălcat regulile UE atunci când a efectuat zboruri gratuite către Qatar.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a anunţat luni, în cadrul unui briefing de presă, că se analizează dacă Henrik Hololei, directorul general al departamentului de transport, a încălcat regulile UE privind conflictul de interese.

Hololei ar fi acceptat zboruri gratuite de la guvernul din Qatar, în timp ce echipa sa negocia un acord major de aviaţie, vital pentru compania aeriană a statului din Golf, susţin cei de la Politico.eu.

Oficialul estonian a zburat gratuit la clasa business pe Qatar Airways de nouă ori în perioada 2015-2021, potrivit detaliilor obţinute de sursa citată. Şase dintre zborurile gratuite au avut loc în timpul încheierii acordului de acces a companiei respective pe piaţa europeană, iar patru dintre acestea au fost plătite de guvernul Qatarului sau de un grup cu legături cu oficialii qatarezi, ceea ce a atras împotriva lui Hololei acuzaţia de conflict de interese.

Comisia nu a arătat ce măsuri ar putea întreprinde dacă Hololei va fi găsit vinovat, dar purtătorul de cuvânt a precizat că sancţiunile vor depinde de constatările anchetei şi vor fi în concordanţă cu statutul personalului instituţiilor europene. În conformitate cu aceste proceduri, dacă există dovezi ale unei încălcări a reglementărilor, sancţiunile variază de la un avertisment scris până la revocarea funcţionarului din funcţie şi o reducere a pensiei.

În urma dezvăluirii acestui caz, Comisia Europeană a stabilit că, de acum înainte, directorii generali pot autoriza şi efectua doar călătoriile plătite de autorităţile din ţările UE sau de organizaţii internaţionale precum Naţiunile Unite sau G7, ori universităţi publice şi private atunci când călătoria este în scopuri academice. Mai mult, directorii generali vor fi nevoiţi să îl consulte pe comisarul european căruia i se subordonează sau pe şefii de cabinet ai acestuia, pentru a-i aproba cheltuielile pentru misiunile ce sunt efectuate în afara Uniunii Europene.

• Finanţările din statele terţe, la vedere

La toate cele de mai sus, jurnaliştii de la Politico mai arată că instituţiile europene lucrează la un draft de directivă care ar obliga organizaţiile neguvernamentale, consultanţele şi instituţiile academice să dezvăluie orice finanţare din afara UE. Legislaţia planificată ar fi similară unor acte normative existente doar în Australia şi Statele Unite. În SUA, Legea privind înregistrarea agenţilor străini a impus lobbyştilor care lucrează în numele guvernelor străine să se înregistreze la guvernul federal.

Este puţin probabil ca versiunea UE să vizeze persoane fizice, dar ea ar obliga organizaţiile comerciale, cât şi cele nonprofit din statele membre să dezvăluie finanţarea din afara UE privind diferite tranzacţii, cum ar fi plata pentru studii academice, a precizat pentru sursa citată un oficial al Comisiei Europene.

Un astfel de proiect ar fi necesar în opinia oficialilor Comisiei, deoarece UE s-a confruntat în ultima vreme cu o serie de operaţiuni de influenţă străină - de la campanii ruseşti de hack-and-leak menite să schimbe rezultatele alegerilor, la granturi chinezeşti pentru universităţi care urmăresc să modeleze retorica privind drepturile omului şi, cel mai recent, corupţia din Qatargate.

Cu toate acestea, criticii unui astfel de proiect consideră că momentul ales nu este propice unei asemenea iniţiative. Practic, Comisia Europeană lucrează la un asemenea proiect legislativ, exact în momentul în care Georgia a fost zguduită de proteste din cauza unui proiect de lege similar, care ar fi forţat organizaţiile neguvernamentale să se înregistreze ca "agenţi de influenţă străină" dacă mai mult de 20% din finanţarea lor ar fi venit din străinătate. În urma protestelor, proiectul respectiv a fost retras de autorităţile georgiene.

"Este evident o chestiune delicată. Suntem încă în stadiile incipiente ale culegerii de informaţii de la o gamă largă de părţi interesate pentru a ne asigura că adoptăm abordarea corectă", a afirmat un oficial al Comisiei, pentru sursa citată, care a precizat că organizaţiile neguvernamentale au primit un chestionar preliminar, pe baza căruia se va realiza o evaluare de impact la finalul lunii aprilie.

Potrivit unei copii a sondajului văzut de sursa citată, respondenţilor li se cere deja să îşi detalieze sursele de finanţare din afara UE, întrebare care i-a surprins pe mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, potrivit lui Nick Aiossa, şeful de politici şi advocacy al Transparency International.

Mai mult, unele organizaţii neguvernamentale şi-au exprimat îngrijorarea că, dacă Europa va merge mai departe cu propria sa versiune a "legii de înregistrare a agenţilor de influenţă străini", aceasta ar putea constitui un motiv pentru ca lideri autocraţi precum premierul ungar Viktor Orban să treacă la reprimarea forţelor democratice din ţara lor.

Pentru a linişti spiritele, Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene, a declarat că va organiza în zilele următoare o serie de întâlniri cu reprezentanţii societăţii civile din Uniunea Europeană.

Cert este că Bruxelles-ul a fost zguduit de scandalul Qatargate, instituţiile europene încearcă să ia măsuri de protecţie, însă unele dintre ele se află la limita de jos a democraţiei.