QATARGATE ZGUDUIE PARLAMENTUL EUROPEAN Sute de voturi suspecte în rezoluţiile privind relaţiile UE cu Qatar, Maroc şi Azerbaidjan

Scandalul Qatargate zguduie Parlamentul European, instituţie care, potrivit informaţiilor scurse în mass-media din dosarul de cercetare penală, ar fi dat cel puţin 247 de voturi suspecte în rezoluţiile privind relaţiile Uniunii Europene cu Qatar, Maroc şi Azerbaidjan, afirmă Niccolo Magnani în cadrul unui articol publicat, ieri, pe site-ul de ştiri www.ilsussidiario.net.

"Apar noi surse de investigaţie care numără voturile acordate în Parlamentul European privind deciziile şi actele adoptate pentru cele trei state terţe. Din această numărătoare, reiese că nu doar Eva Kaili, Antonio Panzeri, Francesco Giorgi şi Andrea Cozzolino ar fi protagoniştii luării de mită, ci că vinovaţi de aceeaşi faptă ar fi mai mulţi deputaţi europeni din partea Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor şi din partea Partidului Popular European. (...) Cercetările nu exclud şi faptul că este posibil ca funcţionari ai Comisiei Europene să fie părtaşi la faptele de corupţie din Qatargate. Pe lângă acuzaţiile privind Qatarul şi Marocul, sunt analizate şi voturile privind relaţiile cu Azerbaidjanul, ţară care în septembrie 2020 a fost implicată timp de 44 de zile în războiul din Nagorno-Karabakh, împotriva armenilor. Această chestiune a fost ridicată şi în cadrul unei interpelări adresată de un europarlamentat, în septembrie 2022, Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, care a fost întrebată de ce există sancţiuni şi măsuri diferite cu privire la acţiunile Azerbaidjanului în Nagorno Karabakh, acţiuni care nu diferă cu mult faţă de cele ale Federaţiei Ruse în estul Ucrainei.

«De ce nu condamnă Comisia invazia din Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan şi barbaria acestui stat? Intenţionează Comisia să aplice sanţiuni împotriva Azerbaidjanului şi să renunţe la gazul din această ţară? Dacă nu, consideră o astfel de agresiune mai puţin importantă decât aceea a Rusiei şi, dacă da, pe ce bază?», au fost întrebările care au rămas fără răspuns din partea preşedintelui Comisiei Europene, întrebare ce revine în actualul context legat de Qatargate şi de voturile suspecte acordate de Parlamentul European în respectiva speţă", arată jurnalistul italian în articolul citat.

Ancheta derulată de magistraţii din Belgia şi de cei din Italia se derulează în condiţiile în care presiunile din partea factorilor politici sunt imense şi în care imobilitatea politicienilor în faţa corupţiei este acuzată chiar de către judecătorul Michel Claise, magistratul care instrumentează Qatargate.

Deşi nu vorbeşte despre acest caz important la care lucrează, într-un interviu acordat ziarului L'Echo, Michel Claise spune referitor la imobilitatea decidenţilor politici din Belgia cu privire la lupta împotriva corupţiei: "Trebuie să punem această întrebare clasei politice. Cred că în Belgia fenomenul nu este luat în considerare. (...) Există un număr imens de cazuri de corupţie, care a crescut în ultimii ani, chiar dacă nu toate au fost aduse la cunoştinţa cetăţenilor. Cu toate acestea, lumea este conştientă de creşterea acestui fenomen. Aici nu mai vorbim despre timpul condiţional, ci trebuie să vorbim la timpul prezent. Trebuie făcut ceva! (...) Este posibil să schimbăm mentalitatea clasei politice? Sunt foarte pesimist. Incompetenţa de a lupta împotriva corupţiei creează un sentiment de impunitate pentru organizaţiile criminale".

De aceea, magistratul consideră că este necesară înfiinţarea în Belgia a unui parchet care să se ocupe de infracţiunile financiare, precum şi de un parchet anticorupţie, ai căror procurori să fie independenţi şi să nu se supună puterii politice - ca în cazul procurorilor regelui care răspund în faţa Guvernului de la Bruxelles.

Cert este că, în 16 ianuarie, se va intra în faza a doua a scandalului Qatargate odată cu votul prin care Parlamentul European ar trebui să ridice imunitatea deputaţilor Andrea Cozzolino şi Marc Tarabella, pentru ca aceştia să poată fi cercetaţi şi urmăriţi penal de procurorii din Belgia şi Italia. Potrivit dosarului instrumentat de judecătorul belgian Michel Claise, există o implicare certă, fără îndoială, a lui Cozzolino în reţeaua construită de Panzeri şi Giorgi, arată cotidianul italian Corriere della Sera.

Între timp, ministrul de externe al Marocului a declarat, după întâlnirea din weekendul trecut cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, că acuzaţiile din dosarul Qatargate la adresa diplomaţilor marocani nu reprezintă decât o hăituire judiciară, fără fundament, şi că nu a existat o rută a mitei dinspre ţara sa înspre oficialii de la Bruxelles.